Pistele de biciclete din România, un risc zilnic

Piste înguste și obstacole pe traseu

Pistele de biciclete din România sunt departe de a oferi, în multe locuri, un traseu sigur pentru cei care aleg deplasarea pe două roți. În loc să reducă riscurile din trafic, unele dintre aceste benzi îi expun pe bicicliști la situații neașteptate, de la pietoni care apar brusc în față până la mașini parcate pe traseu sau foarte aproape de acesta.

Problema este semnalată de ani buni de organizațiile care urmăresc mobilitatea urbană. Potrivit președintelui Federației Bicicliștilor din România, Radu Mititean, multe piste sunt prea înguste, iar cadrul normativ necesar pentru proiectarea lor corectă nu a fost aprobat, deși există din 2016 la Ministerul Dezvoltării.

Accidentele apar din lipsa de coerență a infrastructurii

În practică, bicicliștii se confruntă cu o infrastructură fragmentată. O pistă poate începe pe un trotuar, continua printre pietoni și se poate termina brusc în apropierea carosabilului. În alte cazuri, marcajele sunt întrerupte sau traseul este ocupat de obstacole care obligă utilizatorii să încetinească brusc ori să se deplaseze pe lângă vehicule staționate.

Astfel de situații cresc riscul de cădere și de coliziune, mai ales în zonele aglomerate. Chiar și atunci când pista există, ea nu garantează automat siguranța dacă nu este separată clar de restul fluxurilor de trafic și dacă nu respectă dimensiuni adecvate.

Ce spun bicicliștii despre siguranță

Mesajul transmis de reprezentanții bicicliștilor este că simpla existență a unei piste nu este suficientă. Contează lățimea, continuitatea, vizibilitatea și modul în care este integrată în spațiul urban. Fără aceste elemente, traseul devine dificil de folosit și poate produce mai degrabă confuzie decât siguranță.

În lipsa unor standarde aplicate uniform, fiecare oraș ajunge să își construiască propriile soluții, iar rezultatul este adesea neuniform. Pentru cei care folosesc bicicleta zilnic, diferențele dintre o pistă corect amenajată și una improvizată pot însemna un drum fără incidente sau o vizită la spital.

Infrastructura pentru biciclete, încă la distanță de nevoi

Discuția despre mobilitatea urbană revine constant în marile orașe, mai ales acolo unde traficul rutier este aglomerat și spațiul public este limitat. Totuși, fără reguli clare și fără proiecte gândite pentru utilizatori, pistele rămân vulnerabile la aceleași probleme: îngustime, întreruperi și lipsa separării față de pietoni sau mașini.

În acest context, bicicleta rămâne o opțiune de transport tot mai prezentă, dar încă dependentă de calitatea infrastructurii. Pentru mulți utilizatori, întrebarea nu este dacă există piste, ci dacă ele pot fi folosite în siguranță de la un capăt la altul.