Tot mai multe orașe din Europa investesc în piste dedicate, parcări sigure și sisteme de închiriere pentru biciclete, transformând mersul pe două roți dintr-o opțiune de agrement într-un mijloc de transport zilnic. Copenhaga, Utrecht și Amsterdam rămân, an de an, principalele repere ale acestei tendințe, dar lista orașelor prietenoase cu bicicliștii s-a extins considerabil în ultimul deceniu.
Cum se măsoară un oraș prietenos cu bicicliștii
Cel mai cunoscut instrument de evaluare este Copenhagenize Index, lansat în 2011 și actualizat la fiecare doi ani de EIT Urban Mobility. Clasamentul analizează 100 de orașe din 44 de țări, pe baza a 13 indicatori grupați în trei categorii: infrastructură sigură și conectată, gradul de utilizare a bicicletei și politicile publice de sprijin.
În ediția din 2025, orașul olandez Utrecht a urcat pe primul loc, urmat de Copenhaga, Ghent, Amsterdam și Paris. Aproape o treime din toate deplasările din Utrecht se fac pe bicicletă, datorită unei rețele conectate de piste, străzilor calme și coridoarelor cu prioritate pentru bicicliști.
Copenhaga, orașul cu cea mai veche tradiție
Capitala Danemarcei rămâne unul dintre cele mai relevante exemple europene de cultură a bicicletei. Potrivit datelor orașului, aproximativ 62% dintre locuitori se deplasează zilnic pe bicicletă spre serviciu, școală sau facultate, iar rețeaua de piste depășește 380 de kilometri.
Infrastructura include semafoare sincronizate pentru bicicliști, poduri dedicate exclusiv acestora și un sistem de „undă verde" care le permite să traverseze orașul fără opriri repetate. Primele piste pentru biciclete din Copenhaga datează încă din 1892, iar politica actuală de mobilitate urbană își propune să mențină orașul printre liderii mondiali ai ciclismului urban.
Utrecht și Amsterdam, motorul olandez al ciclismului
Olanda rămâne țara europeană cu cea mai puternică cultură a bicicletei. Utrecht, orașul aflat acum pe primul loc în Copenhagenize Index, are un centru istoric compact, traversat de canale, și o rețea de piste care leagă aproape toate cartierele. Spre deosebire de Amsterdam, orașul e mai puțin dependent de turismul de masă, iar bicicleta rămâne principalul mijloc de transport pentru localnici.
Amsterdam, la rândul său, găzduiește una dintre cele mai mari parcări pentru biciclete din lume, construită lângă gara centrală. Cu peste 500 de kilometri de piste dedicate și un relief predominant plat, capitala olandeză rămâne una dintre destinațiile preferate atât pentru bicicliștii localnici, cât și pentru turiști.
Alte orașe europene cu infrastructură dezvoltată
Pe lângă cele trei orașe aflate constant în fruntea clasamentelor, mai multe destinații europene au investit sistematic în infrastructura pentru biciclete:
- Strasbourg - aproximativ 16% dintre persoanele care lucrează în oraș folosesc bicicleta pentru naveta zilnică, iar sistemele de bike-sharing facilitează deplasarea turiștilor.
- Bordeaux - dispune de circa 1.180 de kilometri de piste pentru biciclete în oraș și în împrejurimi, într-o zonă cunoscută și pentru tradiția viticolă.
- Anvers - are trasee de tip „autostradă pentru biciclete", gândite pentru deplasări rapide și sigure între cartiere.
- Viena - permite explorarea zonei centrale pe două roți, cu acces facil către obiective precum Naschmarkt sau Hundertwasserhaus.
- Helsinki și Oslo - au dezvoltat rețele extinse de piste, în ciuda climatului nordic, care rămâne totuși favorabil ciclismului în lunile de vară.
Aceste orașe demonstrează că infrastructura pentru biciclete nu este exclusivă țărilor cu tradiție îndelungată, precum Olanda sau Danemarca, ci poate fi construită treptat, prin politici publice consecvente de mobilitate urbană.
Dincolo de Europa: orașe unde bicicleta câștigă teren
Cultura ciclismului urban nu este limitată la continentul european. Bogotá, capitala Columbiei, a dezvoltat o amplă mișcare în favoarea bicicletei, ca alternativă la traficul auto aglomerat. Tokyo a introdus programe de educație rutieră prin care șoferii sunt încurajați să acorde mai multă atenție bicicliștilor, alături de numeroase spații de parcare dedicate.
Vancouver, în Canada, poate fi explorat pe bicicletă datorită traseului Seaside Cycle Path, care conectează o mare parte din zona de coastă a orașului. În toate aceste cazuri, autoritățile locale au mizat pe infrastructură dedicată și programe de siguranță rutieră pentru a crește numărul deplasărilor pe două roți.
De ce contează infrastructura pentru turiști
Pentru vizitatori, un oraș cu piste bine dezvoltate înseamnă acces mai simplu la obiectivele turistice, costuri reduse de deplasare și o experiență diferită față de transportul clasic. Sistemele de închiriere pe termen scurt, tot mai răspândite în orașele europene, permit turiștilor să exploreze zonele centrale fără să depindă de transportul public sau de mașini închiriate.
Beneficiile nu se limitează la turism. Orașele cu o proporție ridicată a deplasărilor pe bicicletă raportează, în general, mai puține emisii poluante și un trafic auto mai fluid, motiv pentru care tot mai multe autorități locale din România iau în calcul extinderea pistelor pentru biciclete. Un exemplu recent este orașul Călărași, care a introdus un sistem de biciclete inteligente pentru locuitori. Totuși, infrastructura autohtonă are încă un drum lung de parcurs, iar pistele de biciclete din România rămân, în multe cazuri, un risc zilnic pentru cei care le folosesc.
Comparația cu orașele din fruntea Copenhagenize Index arată clar diferența: acolo unde infrastructura este gândită coerent, pe termen lung, și dublată de politici de siguranță, bicicleta devine un mijloc de transport de zi cu zi și nu doar o opțiune ocazională pentru turiști sau pasionați de sport.
