Semnal Magazin

Regula 50/30/20 pe venitul românesc: ghid pas cu pas

Regula 50/30/20 împarte venitul în nevoi, dorințe și economii, dar chiria și ratele cer ajustări. Un ghid cu exemple de calcul pe 6.000 de lei net lunar.

de Violeta Constantin · ·

Persoană calculeaz cheltuieli cu pix și calculator albastru, cu bancnote și chitanțe pe masă de lemn, ilustrând gestionarea bugetului personal și planificarea financiară.
Persoană calculeaz cheltuieli cu pix și calculator albastru, cu bancnote și chitanțe pe masă de lemn, ilustrând gestionarea bugetului personal și planificarea financiară.

Regula 50/30/20 împarte venitul net lunar în trei coșuri: 50% pentru nevoi, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii sau datorii achitate peste minim. Procentele sunt un punct de pornire, iar pentru multe gospodării din România cifrele trebuie ajustate după chirie, rate și numărul de persoane.

Baza de calcul: venitul net al gospodăriei, nu salariul din contract

Calculul pornește de la suma care intră efectiv în cont după taxe. Se adună salariile nete ale tuturor adulților, alocațiile pentru copii și orice venit regulat, precum pensia sau chiria încasată.

Banii primiți ocazional, cum sunt primele sau banii de la sărbători, nu intră în baza lunară. Ei se trec separat și se împart după ce bugetul de bază funcționează.

Exemplul din acest articol folosește un venit net de 6.000 de lei pe lună pentru o gospodărie. Suma e rotundă, aleasă doar pentru ușurința calculului, și nu reprezintă o medie statistică.

Cele trei coșuri: ce intră în nevoi, în dorințe și în economii

Nevoile sunt cheltuielile pe care nu le poți opri fără consecințe: chiria sau rata, utilitățile, alimentele de bază, transportul până la serviciu, medicamentele, asigurările obligatorii și școala copiilor.

Dorințele cuprind ce poate fi amânat sau redus: restaurantele, abonamentele de streaming, hainele peste strictul necesar, vacanțele, gadgeturile. Granița nu e mereu clară. Un abonament la sală poate fi dorință pentru unul și nevoie medicală pentru altul, iar fiecare gospodărie decide pentru sine.

Economiile includ fondul de urgență, banii puși deoparte pentru obiective și plata anticipată a datoriilor. Rata minimă a unui credit rămâne la nevoi, în timp ce suma plătită în plus merge la economii.

Exemplu de calcul pe 6.000 de lei net

Aplicată strict, regula produce trei sume: 3.000 de lei pentru nevoi, 1.800 de lei pentru dorințe și 1.200 de lei pentru economii.

  • Nevoi (50%): 3.000 de lei
  • Dorințe (30%): 1.800 de lei
  • Economii (20%): 1.200 de lei

Primul pas practic este să se treacă pe hârtie cheltuielile din ultimele trei luni, din extrasele de cont. Apoi fiecare cheltuială primește o etichetă: nevoie, dorință sau economie. Suma fiecărui coș se compară cu procentele de mai sus.

Rezultatul arată rar proporția ideală. O gospodărie care descoperă că nevoile consumă 3.900 de lei, adică 65%, știe exact unde se află presiunea.

Familiile cu chirie: nevoile depășesc adesea jumătate din venit

Chiria ocupă o parte mare din buget, în special în orașele mari. Dacă pentru un apartament se plătesc 2.500 de lei pe lună, la un venit de 6.000 de lei chiria singură înseamnă aproape 42%. Cu utilități, mâncare și transport, nevoile pot ajunge ușor la 60-65%.

O variantă adaptată este 60/20/20: nevoile 3.600 de lei, dorințele 1.200 de lei, economiile 1.200 de lei. Reducerea se face la dorințe, iar economiile rămân neatinse, tocmai pentru că sunt primele sacrificate când bugetul se strânge.

Familiile cu rate: ce se întâmplă cu creditul

Rata la bancă intră integral la nevoi. Dacă rata este de 2.000 de lei, iar utilitățile, mâncarea și transportul adaugă 2.200 de lei, nevoile ajung la 4.200 de lei, adică 70% din 6.000 de lei.

Într-un asemenea caz, împărțirea 70/15/15 oferă 4.200 de lei pentru nevoi, 900 de lei pentru dorințe și 900 de lei pentru economii. Procentele nu mai seamănă cu regula inițială, dar principiul rămâne: fiecare leu are o destinație stabilită înainte de a fi cheltuit.

Gospodăriile cu mai multe credite pot compara rata totală cu venitul net. Pragul de îndatorare suportabil diferă de la o familie la alta și de la o bancă la alta, așa că merită verificat împreună cu creditorul.

Cum se pune în practică, lună de lună

Economiile se mută în contul separat în ziua în care intră salariul, înainte de orice plată. Un transfer automat elimină tentația de a cheltui întâi și a economisi din ce rămâne.

Primul obiectiv uzual este fondul de urgență. Mărimea lui se raportează la cheltuielile de bază, iar mulți planificatori financiari folosesc drept reper un interval de trei până la șase luni. La nevoi de 3.600 de lei, intervalul înseamnă între 10.800 și 21.600 de lei. Dacă se pun deoparte constant 1.200 de lei pe lună, fără retrageri, prima sumă se atinge în 9 luni, iar a doua în 18. Durata reală depinde de cât se economisește efectiv și de eventualele cheltuieli neprevăzute.

Bugetul se revizuiește la fiecare trei luni sau la orice schimbare de venit: mutare, naștere, pierderea unui loc de muncă, majorarea ratei la un credit cu dobândă variabilă. Un buget care nu se actualizează devine repede o listă veche de intenții.

Regula 50/30/20 este un instrument de organizare, nu o garanție de rezultat financiar. Pentru decizii mari, precum refinanțarea unui credit sau investițiile, merită consultat un specialist autorizat. Criteriul de verificare este simplu: dacă la sfârșitul lunii nevoile au fost acoperite, iar o sumă fixă a ajuns în economii fără datorii noi, împărțirea aleasă funcționează pentru acea gospodărie.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.