Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Semnal Magazin

Cum a schimbat munca de acasă cartierele românești

Munca de acasă pare să mute o parte din cererea comercială din centrele de birouri spre cartiere, unde unele cafenele s-au transformat în spații de lucru, iar micile afaceri locale încearcă să se adapteze la un client care nu mai pleacă dimineața de acasă.

de Ramona Dumitrescu · ·

Femeie care lucrează de acasă pe laptop, ședând pe canapea lângă fereastră, cu plantă decorativă și cană pe masă (Foto: Mert Coșkun / Pexels)
Femeie care lucrează de acasă pe laptop, ședând pe canapea lângă fereastră, cu plantă decorativă și cană pe masă (Foto: Mert Coșkun / Pexels)

În ultimii ani, tot mai mulți angajați români lucrează de acasă cel puțin câteva zile pe săptămână, iar în unele cartiere rezidențiale se observă funcții care înainte aparțineau aproape exclusiv zonelor de birouri. În anumite cafenele de cartier apar clienți la ore de dimineață care înainte erau libere, curieri care livrează colete la adrese de bloc în loc de sedii de firmă, iar unele mici afaceri locale spun că și-au regândit oferta pentru un client care nu mai iese din zonă doar dimineața și seara.

Schimbarea nu ține doar de comoditate. Pandemia a forțat multe companii să testeze munca de acasă, iar o parte dintre ele au păstrat modelul hibrid și după ce restricțiile au dispărut. În cartierele cu blocuri și birouri mixte din marile orașe, mai mulți comercianți locali intervievați în presă au remarcat o mutare parțială a fluxului de clienți dinspre centrele de afaceri spre zonele rezidențiale.

Cafenele care se transformă în spații de lucru

Unii proprietari de cafenele din cartierele cu multe apartamente descriu un tipar nou: clienți care rămân la o masă ore în șir, cu laptopul deschis și o singură cafea comandată. O parte dintre ei au introdus un abonament pentru spațiu de lucru, altfel spus câteva ore de wifi și priză garantată contra unei sume fixe.

Alte cafenele au amenajat săli separate, cu mese individuale și izolare fonică minimă, funcționând practic ca spații de coworking fără să poarte oficial acest nume. Diferența față de birourile clasice de coworking din centrele orașelor stă, potrivit administratorilor unor astfel de spații, în preț și în proximitate: clientul nu mai pierde timp pe drum, iar factura lunară e mai mică decât un abonament de coworking clasic.

Servicii de proximitate cu program adaptat

Câțiva mici comercianți din domeniul frizeriilor, curățătoriilor și service-urilor auto susțin, în discuții publice și interviuri, că au observat o cerere mai mare în timpul zilei, într-un interval în care înainte magazinele stăteau adesea goale. Explicația pe care o dau ține de faptul că oamenii care lucrează de acasă își pot programa astfel de treburi în pauza de prânz, fără să mai aștepte weekendul.

Serviciile de livrare la domiciliu par să fi crescut și ele, de la mese gata pregătite la produse de băcănie comandate online, deși amploarea exactă a fenomenului diferă de la un oraș la altul și nu există date centralizate care să confirme o tendință uniformă la nivel național. Micile afaceri locale care s-au adaptat rapid, printr-un cont pe o platformă de livrare sau printr-un simplu număr de WhatsApp pentru comenzi, spun că au reușit să păstreze clienți din vecinătate.

Nu toate afacerile au avut resursele necesare pentru o astfel de tranziție. Comercianții fără capital pentru digitalizare rămân dependenți de trecerea întâmplătoare a clienților, iar unii au fost nevoiți să își reducă programul sau să renunțe la un angajat.

Chirii comerciale în mișcare, dar cu evoluții diferite de la o zonă la alta

În unele zone de birouri din centrele marilor orașe, agenți imobiliari citați în presă au semnalat o cerere mai scăzută pentru spații comerciale la parter, pe fondul reducerii numărului de angajați prezenți zilnic. Proprietarii unor astfel de spații au fost nevoiți, în anumite cazuri, fie să negocieze chirii mai mici, fie să accepte perioade mai lungi de vacanță a spațiului.

În paralel, în anumite cartiere rezidențiale bine conectate la transport, unii comercianți caută vad nou mai aproape de locul în care trăiesc clienții lor, ceea ce poate pune presiune în sus pe chirii. Evoluția nu este însă uniformă: depinde de oraș, de cartier și de perioadă, iar generalizarea la nivelul întregii piețe românești nu este susținută de date centralizate publice.

O economie de cartier mai activă, dar inegală

Cartierele care aveau deja o rețea densă de mici afaceri par să fi profitat mai mult de mutarea parțială a muncii spre casă, potrivit observațiilor unor comercianți locali. Acolo unde infrastructura locală era slabă, o parte dintre oameni continuă să se deplaseze spre supermarketuri și mall-uri, iar micul comerț nu resimte aceleași efecte.

Diferența pare să țină și de profilul locuitorilor: în cartierele cu mulți angajați din servicii și tehnologie, capabili să lucreze de acasă, cererea pentru cafenele și servicii de proximitate ar putea fi mai constantă. Zonele cu populație predominant vârstnică sau cu locuri de muncă legate de prezența fizică nu par să fi trecut prin aceeași transformare.

Pentru un mic antreprenor care ia în calcul deschiderea unei afaceri de cartier, aceste observații sugerează că apropierea de zonele rezidențiale cu mulți lucrători hibrizi poate conta la fel de mult ca apropierea de un fost centru de birouri, deși decizia rămâne dependentă de oraș, de tipul de afacere și de profilul concret al cartierului vizat.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.