Educație

Doar 23% dintre tinerii români au studii superioare

Doar 23% dintre tinerii români de 25-34 de ani au diplomă universitară, față de 44,8% media UE. Ce arată datele Eurostat și ProTV la startul anului universitar.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Placă de bronz cu inscripția „Universitatea București, Facultatea de Litere", fixată pe fațada de piatră a clădirii facultății
Placă de bronz cu inscripția „Universitatea București, Facultatea de Litere", fixată pe fațada de piatră a clădirii facultății

Aproape 600.000 de studenți au început joi, 1 octombrie, noul an universitar, iar deschiderile de an s-au desfășurat în decor festiv, cu discursuri și încurajări. Datele arată însă o problemă veche a învățământului superior din România: doar 23% dintre tinerii de 25-34 de ani au studii superioare, aproape jumătate din media Uniunii Europene, potrivit Știrilor ProTV și Eurostat.

Ce arată datele Eurostat despre absolvenții de facultate

În 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau o diplomă universitară, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat preluate de Edupedu. Media europeană a ajuns la 44,8%, foarte aproape de ținta de 45% pe care statele membre și-au fixat-o pentru 2030.

Distanța s-a format în două decenii. În 2005, România avea 13,5% tineri cu facultate, iar în 2025 are 23%, adică un avans de 9,5 puncte procentuale. În aceeași perioadă, media UE a crescut de la 27,2% la 44,8%, cu 17,6 puncte. România este astfel singura țară care, în 2025, încă nu depășea nivelul de la care pornise media europeană în 2005.

Cine a avansat cel mai mult și cine cel mai puțin

Cele mai mari creșteri între 2005 și 2025 le-au înregistrat Malta (29,9 puncte procentuale), Luxemburg (28 de puncte) și Irlanda (25,9 puncte). La polul opus, cele mai mici avansuri au fost în Finlanda (0,7 puncte) și în România (9,5 puncte), potrivit aceleiași surse.

Diferențe între femei și bărbați, între oraș și sat

Mediile naționale ascund inegalități interne. La nivelul UE, 50,5% dintre femeile de 25-34 de ani au absolvit o formă de învățământ terțiar, față de 39,3% dintre bărbați. În orașe, ponderea este de 55%, în orașele mici și suburbii de 38,4%, iar în mediul rural de 32,9%.

Un tablou similar apare și pe hartă. Într-o analiză Eurostat pe 2024, șapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României se aflau sub pragul de 26,5% tineri cu diplomă universitară. Singura excepție era regiunea București-Ilfov.

Cum a început anul universitar

La Opera Națională din București au fost primiți viitorii actori, scenariști și regizori, iar profesorii le-au transmis un singur sfat de pe scenă. Facultatea de Științele Educației din cadrul Universității din București și-a întâmpinat și ea noii studenți, iar unii dintre ei au venit însoțiți.

O studentă în anul I la educație timpurie a povestit pentru ProTV că își va organiza programul și în funcție de cel al soțului, cu sprijinul mamei și al surorii. Potrivit aceleiași televiziuni, studenții de la Psihologie au părut cei mai entuziaști, iar președintele Nicușor Dan a participat la deschiderea anului pentru studenții de la Istorie.

Un an universitar mai scurt decât în alte state

Corespondentul ProTV a prezentat și structura anului universitar. Cursurile se întind pe 28 de săptămâni de predare, împărțite în două semestre egale, urmate de sesiuni de examene de cel puțin trei săptămâni. Perioada didactică este mai scurtă decât în multe alte sisteme: până la 30 de săptămâni în Franța, Germania și Marea Britanie, respectiv 32 în Statele Unite și în Japonia.

Studenții din România au și cea mai lungă vacanță de vară, de trei luni. Aceeași diferență apare, potrivit corespondentului, și în învățământul preuniversitar. Comparațiile provin dintr-o singură sursă și descriu calendarul, nu rezultatele învățării.

Burse, cămine și abandon

Bursa socială pentru studenții de la licență, în sistemul public, rămâne la 925 de lei. La jumătatea lunii septembrie, Ministerul Educației propusese menținerea acestei valori pentru anul universitar 2026-2027, în timp ce Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cerea 1.050 de lei. Federația susține că suma de 925 de lei acoperă 60,65% din costul real calculat de ea.

Pe lângă bani, contează și locurile de cazare: doar un student din cinci a primit loc la cămin, arată ProTV. Rata de abandon ajunge la 50% la unele facultăți cu profil economic, umanist și artistic.

Ce nu explică cifrele

Sursele citate nu stabilesc o legătură directă între bursă, cămine, calendar și ponderea absolvenților. Ele arată, în schimb, că problema apare în mai multe puncte ale parcursului, de la accesul în facultate până la finalizarea studiilor.

Contextul social este mai larg. Un sfert dintre tinerii români nu sunt nici la muncă, nici la școală, iar rezultatele PISA 2025 au plasat elevii români sub media OCDE. Și competențele digitale rămân un punct slab: România rămâne în zona roșie a digitalizării tinerilor.

Ce urmărește Uniunea Europeană până în 2030

Statele membre trebuie să ajungă ca cel puțin 45% dintre tinerii de 25-34 de ani să aibă o diplomă universitară. Media UE era de 44,2% în 2024 și de 44,8% în 2025, deci ținta este aproape atinsă la nivel european. România pornește de la 23%, la o distanță de 21,8 puncte procentuale de media comunitară.

Anul universitar abia a început. Evoluția numărului de absolvenți, a abandonului și a sprijinului pentru studenți se va vedea în datele publicate în următorii ani.

Sursă principală: Știrile ProTV. Date suplimentare: Eurostat, Edupedu, Economedia. Foto: Jorge Franganillo, Wikimedia Commons, licență CC BY 2.0 (imagine decupată).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.