Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Semnal Magazin

Cafenelele de specialitate cuceresc marile orașe din România

Un espresso artizanal costă dublu față de cafeaua obișnuită, dar tot mai mulți români din marile orașe aleg să plătească diferența pentru o experiență diferită.

de Violeta Constantin · ·

Barista pregătind o cană de espresso pe mașina de cafea profesională, cu lichid auriu curgând în ceașcă albă, într-o cafenea de specialitate
Barista pregătind o cană de espresso pe mașina de cafea profesională, cu lichid auriu curgând în ceașcă albă, într-o cafenea de specialitate

Un espresso din boabe prăjite artizanal costă în jur de 10-12 lei în cafenelele de specialitate din București, Cluj-Napoca sau Timișoara, dublu față de o cafea obișnuită de la colț. Clienții plătesc diferența și numărul lor pare să crească, arată tendința ultimilor ani din marile orașe.

Fenomenul a pornit acum un deceniu, dar s-a accelerat vizibil după pandemie. Mai multe prăjitorii mici au apărut în cartiere care până nu demult nu aveau decât baruri de cartier și chioșcuri de cafea la pahar.

Cum arată o prăjitorie artizanală

Prăjitoriile artizanale lucrează, de regulă, cu loturi mici de boabe, prăjite în cantități de câteva zeci de kilograme deodată, spun proprietari de astfel de afaceri intervievați de-a lungul timpului în presa de profil. Modul de aprovizionare diferă însă de la o afacere la alta: unele cumpără direct de la fermele producătoare din America Centrală, Africa de Est sau Indonezia, altele lucrează cu importatori sau traderi specializați care le pun la dispoziție loturi de calitate superioară. Achiziția directă nu e o regulă a domeniului, ci una dintre opțiunile posibile.

În București, cafenele de acest tip au apărut în ultimii ani în zone precum Cotroceni sau centrul vechi, în jurul Pieței Rosetti. La Cluj-Napoca, mai multe locații s-au deschis în Mărăști și în centrul istoric, iar la Timișoara în zona Cetate și Fabric. Nu există însă statistici oficiale care să cuantifice exact ritmul de deschidere pe cartiere, iar observația rămâne una anecdotică, bazată pe vizibilitatea locațiilor noi.

Cine sunt noii antreprenori

O parte dintre proprietarii acestor afaceri povestesc, în interviuri publicate în ultimii ani, că au lucrat anterior în corporații sau au studiat în străinătate, unde au descoperit cultura cafelei de specialitate. Nu există însă un profil sociologic verificat, cu date agregate, al întregii categorii de antreprenori din domeniu, iar traseul variază de la un caz la altul.

Investiția inițială pentru o prăjitorie mică, cu spațiu de degustare, pornește, potrivit unor estimări citate în presa economică, de la câteva zeci de mii de euro, sumă care acoperă echipamentul de prăjire, utilajele de extracție și amenajarea spațiului. Marja de profit rămâne strânsă în primii ani, în contextul creșterii prețului boabelor verzi de calitate pe piața internațională.

Baristii angajați în aceste locații trec adesea prin cursuri de certificare internațională, un cost suplimentar pe care proprietarii îl asumă pentru a menține un standard constant al băuturilor.

Ce cumpără românii când plătesc pentru cafea scumpă

Consumatorii care aleg cafeaua de specialitate caută, în primul rând, o experiență diferită de cea oferită de automat sau de lanțurile internaționale. Preferă metode de preparare precum V60, Chemex sau AeroPress, tehnici de extracție lentă care scot în evidență anumite note aromatice, diferite de cele obținute printr-un espresso clasic, fără ca una dintre metode să fie superioară în mod absolut celeilalte.

Vizita la o astfel de cafenea nu ține doar de consumul propriu-zis. Multe locații au investit în spații de lucru, cu prize la fiecare masă și internet rapid, ca răspuns la cererea unei părți a clientelei care folosește cafeneaua și ca birou temporar.

Impactul asupra comerțului stradal tradițional

Apariția cafenelelor de specialitate a schimbat, în anumite zone, dinamica micilor afaceri de cartier. Unii proprietari de bodegi și baruri clasice, care ofereau cafea la pahar și câteva mese la tejghea, spun că resimt o scădere a clientelei tinere în favoarea locațiilor cu produse artizanale, fără ca fenomenul să fie documentat printr-un studiu de piață public.

Nu toate zonele resimt schimbarea la fel. În cartierele periferice, unde puterea de cumpărare rămâne mai mică, bodegile și chioșcurile de cafea ieftină continuă să funcționeze, iar prețurile prăjitoriilor artizanale rămân inaccesibile pentru o parte a populației.

Proprietarii de cafenele tradiționale spun că adaptarea presupune fie diversificarea meniului cu opțiuni de cafea de calitate mai bună, fie păstrarea nișei de preț redus pentru clientela fidelă.

Unde duce tendința în anii următori

Piața locală de cafea de specialitate rămâne mică raportat la Europa de Vest. Unii jucători din sectorul HoReCa estimează o extindere graduală și în orașele de dimensiuni medii, pe măsură ce puterea de cumpărare crește, deși o astfel de evoluție rămâne o previziune, nu o certitudine.

Pentru un consumator obișnuit, alegerea între o cafea de trei lei și una de doisprezece lei rămâne, până la urmă, o chestiune de buget și de priorități zilnice, nu de acces limitat la un produs de nișă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.