De la arbore la boabă, primul pas în lanțul cafelei
Cafeaua pe care o bem dimineața începe cu un arbore care are nevoie de condiții precise pentru a produce fructe de calitate. Cele două specii comerciale majore sunt Arabica și Canephora, cunoscută drept robusta. Arabica reprezintă aproximativ 60% din producția mondială și se cultivă, de regulă, la altitudini între 600 și 2.000 de metri, în zone cu temperaturi moderate și sol bine drenat. Robusta rezistă mai bine la condiții dificile, are mai multă cofeină și un gust mai amar.
Un arbore de cafea produce în medie aproximativ 2 kilograme de boabe verzi pe an, ceea ce înseamnă în jur de 0,5 kilograme de cafea prăjită. Primele roade apar după 3-4 ani, iar producția devine stabilă abia după 5-7 ani. Dincolo de imaginea familiară a ceștii, cafeaua este rezultatul unui proces agricol lent și atent controlat.
Originea influențează profilul din ceașcă
Brazilia este cel mai mare producător mondial, urmată de Vietnam, Columbia și Indonezia. Etiopia, considerată patria genetică a arabicăi, este asociată cu cafele florale și fructate, în timp ce Guatemala și Peru oferă boabe de altitudine cu aciditate pronunțată. Indonezia este cunoscută pentru loturi cu corp dens și note de pământ, obținute prin metode specifice de procesare.
Nu există o singură origine care să fie „mai bună” în mod absolut. Calitatea depinde de altitudine, varietate, procesare și controlul fiecărei etape. Cafelele specialty, evaluate pe o scară de 100 de puncte de Specialty Coffee Association și notate cu minimum 80 de puncte, pot proveni din orice regiune majoră de producție.
Recoltarea separă loturile bune de cele obișnuite
La maturitate, cireașa de cafea capătă, în funcție de varietate, nuanțe de roșu sau galben. Recoltarea selectivă presupune culegerea manuală doar a fructelor coapte și este folosită mai ales în Columbia, Etiopia și în segmentul specialty. Metoda oferă loturi mai uniforme, dar necesită mai multă muncă și costuri mai mari.
