Ucraina a încetat, cel puțin deocamdată, să mai lovească rafinăriile rusești, după săptămâni de presiuni venite de la Casa Albă. Informația a fost publicată în noaptea de joi spre vineri de The Wall Street Journal, care citează persoane familiarizate cu operațiunile. Reuters a preluat relatarea, dar precizează că nu a putut verifica independent informațiile, iar guvernul de la Kiev nu a anunțat oficial nicio oprire.
Potrivit ziarului american, pauza neoficială a pornit la începutul săptămânii trecute și ar urma să țină cel puțin până după alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate marți, 3 noiembrie. Nu este exclus ca ea să se prelungească și în noiembrie. Doi oficiali militari citați de WSJ spun că unitățile care execută lovituri la mare distanță au aflat la mijlocul lui octombrie că, odată încheiate misiunile deja pornite, campania împotriva rafinăriilor intră în așteptare.
O liniște care durează de zece zile
Ultimul atac raportat asupra infrastructurii petroliere a Rusiei a avut loc pe 20 octombrie și a vizat o stație de pompare de pe conducta Drujba, scrie WSJ. Rafinăriile propriu-zise fuseseră lovite ultima dată la Reazan, pe 15 octombrie, și la Sankt Petersburg, pe 18 octombrie, notează Kyiv Independent.
Contrastul cu vara este evident. Atunci, loviturile repetate ale dronelor ucrainene au produs cozi la benzinării, iar mai multe regiuni ale Rusiei au limitat cantitatea de carburant pe care o putea cumpăra un client.
De ce insistă Trump
Presiunea nu este nouă. Încă din septembrie, Donald Trump cerea Ucrainei să oprească atacurile asupra producției rusești de motorină, iar la jumătatea lui octombrie a criticat public loviturile. Președintele american le consideră responsabile pentru prețurile ridicate ale carburanților, deși experții în energie pun scumpirile mai ales pe seama războiului dintre SUA și Iran.
Potrivit WSJ, mai mulți candidați republicani se tem că prețul motorinei îi poate costa voturi la scrutinul de marți. Între timp, administrația a relaxat sancțiunile asupra motorinei rusești, iar primele petroliere încărcate în Rusia se îndreaptă deja spre porturile americane.
Oficiali americani citați de ziar spun că un emisar al Washingtonului i-a repetat cererea lui Volodimir Zelenski la întâlnirea de la Oslo, pe 20 octombrie. Și unii oficiali europeni i-au recomandat Kievului să țină cont de cât de sensibil este subiectul prețurilor la energie înaintea votului din SUA.
Starlink și armistițiul care n-a ținut
Pauza a coincis cu o dispută privind accesul Ucrainei la Starlink. Serviciul de internet prin satelit a fost restricționat la mijlocul lui octombrie și restabilit complet pe 24 octombrie, după ce Trump i-a cerut lui Elon Musk să ridice limitările. Oficialii americani susțin că cele două subiecte nu au legătură, însă unii oficiali ucraineni vorbesc despre o presiune puternică de a-i oferi Washingtonului o victorie înaintea alegerilor.
Kievul a mai reclamat în aceeași perioadă o întrerupere temporară a informațiilor americane despre rachetele balistice rusești lansate spre Ucraina, precum și întârzieri la livrările de rachete Patriot. Administrația americană neagă că ar fi impus restricții ca să facă presiuni asupra Kievului.
Pe 11 octombrie, Trump anunțase unilateral un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina. Zelenski a povestit marți, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că Ucraina a lăsat atunci rafinăriile în pace timp de 72 de ore, în care Rusia a continuat să lovească sistemul energetic ucrainean. Nimeni nu le-a mulțumit pentru acele trei zile, s-a plâns președintele. Loviturile au fost reluate apoi la Reazan.
Ce spune Kievul
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că forțele ucrainene au acționat „ceva mai prudent” în ultima perioadă, dar nu au primit ordin să nu mai lovească rafinăriile. Dronele continuă să atace alte ținte de pe teritoriul Rusiei, a adăugat el. Președintele a mai precizat că Ucraina nu va ataca petrolierele care transportă motorină rusească spre Statele Unite.
În schimbul opririi atacurilor, Kievul și-ar fi dorit un armistițiu energetic reciproc, care să protejeze atât centralele, cât și rețelele ucrainene. Propunerile au avansat puțin, scrie WSJ, iar Rusia și-a intensificat loviturile cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Pe 29 octombrie, de pildă, o dronă rusească a lovit gara din Dnipro și a ucis cel puțin 14 oameni, potrivit Kyiv Independent.
Opinia publică din Ucraina trage în direcția opusă. Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) a întrebat telefonic 828 de oameni, între 16 și 25 octombrie, dacă Ucraina ar trebui să continue loviturile asupra rafinăriilor. Aproximativ 80% au răspuns afirmativ, chiar dacă Washingtonul ar limita schimbul de informații sau accesul la Starlink. Doar 11% cred că atacurile ar trebui suspendate.
Industria rusă de rafinare își revine
Efectele pauzei se văd deja în Rusia. Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că rafinăriile au procesat în a doua jumătate a lui octombrie cu aproximativ 25% mai mult țiței decât la începutul lunii. Volumul a ajuns la circa 5 milioane de barili pe zi. Producția de motorină a crescut cu peste 50.000 de tone pe zi, până la aproximativ 225.000 de tone.
Ziarul Izvestia, apropiat de Kremlin, a relatat pe 29 octombrie că vânzarea liberă de carburanți a fost reluată în 15 regiuni, inclusiv în Crimeea ocupată și la Sevastopol, unde situația fusese cea mai grea. Restricțiile nu au dispărut peste tot. În regiunea Tambov, cantitatea de combustibil pe care o poate cumpăra o persoană rămâne limitată, iar umplerea canistrelor este interzisă.
Pentru piețe, pauza scoate din calcul, cel puțin temporar, unul dintre riscurile care apăsau pe prețul motorinei. Platforma de analiză investingLive avertizează însă că o reluare a atacurilor după alegeri ar readuce rapid această primă de risc în prețuri.
