Health & Beauty

Somn bun când se scurtează ziua: ce ține ceasul intern în ritm

Odată cu scurtarea zilei, ceasul intern primește mai puțină lumină dimineața. Câteva obiceiuri simple îl țin în ritm, iar anumite semne arată când e nevoie de medic.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI

Femeie cu păr cret adormită sub o pătură tricotată albă, într-un pat metalic negru, lângă un perete albastru cu lumini mici agățate pe perne. (imagine de arhivă)
Femeie cu păr cret adormită sub o pătură tricotată albă, într-un pat metalic negru, lângă un perete albastru cu lumini mici agățate pe perne. (imagine de arhivă)

Când soarele apune înainte de ora 17:00, creierul primește mai devreme semnalul de seară, iar ritmul somnului se poate decala. Ceasul intern urmează ritmul circadian, care se reglează după lumină, iar toamna și iarna lumina de dimineață e mai puțină și mai slabă.

Efectele sunt banale, dar se simt: adormire mai grea, trezire cu greu, somnolență după-amiaza. Multe dintre ele se pot atenua cu câteva obiceiuri constante.

Lumina naturală dă tonul ceasului biologic

Ritmul circadian are o durată apropiată de 24 de ore, dar nu exactă. Lumina din ochi îl aliniază zilnic la ziua reală, iar lumina de la începutul zilei are o influență mare asupra acestui proces.

Lumina de afară e de regulă mult mai intensă decât iluminatul dintr-un birou obișnuit, chiar și într-o zi înnorată. Efectul depinde totuși de intensitatea luminii care ajunge la ochi, de durata expunerii, de anotimp și de sensibilitatea fiecărui om. O plimbare de dimineață e o variantă simplă de a prinde lumină naturală. Cine lucrează în interior poate muta pauza de cafea afară sau poate merge o parte din drum pe jos.

Seara, efectul se inversează: lumina puternică poate întârzia secreția de melatonină, hormonul care pregătește organismul pentru somn. O lumină caldă și slabă în ultimele ore ale zilei ajută organismul să intre la timp în modul de seară.

Programul regulat de somn ține ritmul stabil

Ceasul intern preferă regularitatea. Un program de somn care variază cu două-trei ore între zilele lucrătoare și weekend seamănă cu un mic decalaj de fus orar, repetat săptămânal.

Recomandarea uzuală pentru adulți este de șapte-nouă ore de somn pe noapte, cu ore de culcare și de trezire apropiate în fiecare zi. Ora de trezire contează cel puțin la fel de mult ca ora fixă de culcare, pentru că ea stabilește momentul în care lumina de dimineață ajunge la ochi.

  • aceeași oră de trezire, inclusiv sâmbăta și duminica, cu o toleranță de cel mult o oră;
  • culcare când apare somnolența, nu forțat mai devreme;
  • somn de zi scurt, de maximum 20-30 de minute, înainte de ora 15:00.

Ecranele, cofeina și cina târzie sabotează adormirea

Telefonul și tableta emit lumină bogată în albastru, care rămâne un semnal de zi pentru creier. Contează însă și conținutul: un fir de știri sau un schimb de mesaje ține mintea trează. Un interval de 30-60 de minute fără ecrane înainte de culcare e un reper practic.

Cofeina rămâne în organism ore întregi. Timpul de înjumătățire e în medie de aproximativ cinci ore, cu diferențe mari de la un om la altul, așa că o cafea băută la ora 16:00 se simte încă la miezul nopții. Mulți specialiști recomandă oprirea cofeinei cu cel puțin șase ore înainte de culcare, iar cei sensibili o opresc după prânz. Cofeina apare și în ceai, cola și ciocolată neagră.

Cina târzie și copioasă îngreunează somnul din alt motiv. Digestia activă, refluxul și senzația de apăsare în stomac fac adormirea mai grea. O masă de seară ușoară, încheiată cu două-trei ore înainte de culcare, e de obicei mai bine tolerată. Alcoolul induce somnolență, dar fragmentează somnul din a doua parte a nopții.

Dormitorul și rutina de seară

Un dormitor răcoros, întunecat și liniștit sprijină adormirea. Temperaturile în jur de 18-20°C sunt considerate confortabile pentru majoritatea oamenilor. Draperiile opace sau masca de ochi ajută mai ales dimineața devreme, când soarele răsare mai târziu, dar luminile stradale rămân aprinse.

O rutină scurtă, repetată în aceeași ordine, transmite creierului că ziua s-a încheiat: un duș călduț, câteva pagini de carte pe hârtie, lumini reduse. Patul rămâne pentru somn, nu pentru muncă sau pentru derulat conținut.

Oboseala sezonieră sau insomnie care cere consult

Oboseala sezonieră nu e un diagnostic cu criterii fixe. Termenul descrie, în limbaj curent, somnolența, pofta de dulce și dispoziția mai scăzută care apar la mulți oameni odată cu scurtarea zilelor. Aceleași simptome pot face parte și dintr-o depresie sezonieră sau din alte afecțiuni, care pot afecta serios viața de zi cu zi și cer evaluare medicală.

Insomnia este altceva. În definițiile clinice uzuale, vorbim despre dificultăți de adormire sau de menținere a somnului, de cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de trei luni, cu efecte în timpul zilei: oboseală marcată, iritabilitate, scăderea concentrării. Somnul prost ocazional, în perioade de stres, nu intră în această categorie.

Merită consultat medicul de familie sau un specialist în somn dacă:

  • problemele de somn durează mai mult de câteva săptămâni, în ciuda obiceiurilor corecte;
  • apar sforăit puternic, pauze în respirație sau treziri cu senzația de sufocare;
  • tristețea, lipsa de interes sau anxietatea persistă ori se agravează;
  • somnolența de zi pune în pericol șofatul sau munca;
  • se folosesc somnifere sau alcool pentru a adormi.

Medicul poate exclude cauze tratabile, precum apneea în somn, tulburările de tiroidă sau efectele unor medicamente. Pentru insomnia cronică, terapia cognitiv-comportamentală este de regulă prima linie de tratament recomandată în ghiduri, înaintea medicației. Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc un consult.

Un criteriu simplu de decizie: dacă după două-trei săptămâni de program fix, lumină de dimineață și seri fără cofeină și ecrane somnul nu se îndreaptă, următorul pas este programarea la medic, cu un jurnal de somn ținut timp de două săptămâni.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.