Sănătate

Obezitatea în România: subdiagnosticată și nedecontată

Obezitatea afectează aproape unul din trei adulți din România, dar este slab reprezentată în statisticile spitalelor, iar tratamentele nu se decontează. Organizațiile de pacienți cer centre specializate.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI

Imagine ilustrativă:  un bărbat obez, îmbrăcat în cămașă roșie cu mâneci scurte.
Imagine ilustrativă: un bărbat obez, îmbrăcat în cămașă roșie cu mâneci scurte.

Obezitatea în România afectează aproape unul din trei adulți, dar boala este subdiagnosticată în spitale și lipsește adesea din statistici. Pacienții nu au un traseu medical clar, nu știu la ce specialiști să meargă și ajung să plătească tratamentele din buzunar. Organizațiile de pacienți cer centre specializate și decontarea serviciilor, potrivit unui reportaj Digi24 din 15 noiembrie.

Ce arată datele

Potrivit reportajului, unul din trei adulți din România are obezitate, iar aproape două treimi din populație sunt supraponderale. Cifra de o treime provine din ancheta națională EHES 2022, în care greutatea și înălțimea au fost măsurate direct. Ea privește adulții cu vârste între 25 și 64 de ani.

Datele diferă după metodă. Ancheta europeană EHIS 2019, bazată pe informații declarate de participanți, a arătat că 10,9% dintre adulții de peste 18 ani aveau obezitate, potrivit Cărții Albe a Obezității, citate de DC Medical. Documentul estimează că România ar avea 4,6 milioane de adulți cu obezitate. El mai citează date Global Burden of Disease 2023, potrivit cărora aproximativ 21.000 de decese au fost atribuite unui indice de masă corporală crescut.

Excesul de greutate apare devreme. Într-o emisiune a Radio România Cultural, dedicată aceleiași teme, se arată că aproape 30% dintre copii se confruntă cu exces ponderal.

Boala, slab reprezentată în spitale

Deși obezitatea afectează o treime dintre adulți, ea apare puțin în statisticile spitalelor. Diagnosticul nu este întotdeauna consemnat în documentele medicale, iar motivele nu sunt clare, arată reportajul.

Adrian Pană, expert în sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), a spus că nu cunoaște motivația. El crede că obezitatea nu aduce spitalului o plată suficientă în finanțare sau că unii medici nu o consideră esențială pentru trecere în foaia de observație. Declarația reprezintă o presupunere, nu o concluzie a unui audit.

Fără traseu al pacientului

O pacientă, al cărei nume nu este dat aici, a povestit că și-a organizat singură tot traseul medical, a încercat tratamente care nu au dat rezultatele așteptate și a apelat la un psiholog. A spus că a plătit toate cheltuielile din bani proprii, deoarece nici tratamentele, nici terapiile nu sunt decontate.

Medicii de familie nu știu întotdeauna încotro să trimită pacienții. Daciana Toma, medic de familie, a explicat că îngrijirea persoanelor cu obezitate se face în echipă, dar accesul la celelalte specialități nu este facil.

Ce cer organizațiile de pacienți

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și Asociația ENDO Pacienți cer înființarea unor centre specializate, în care persoanele cu obezitate să fie evaluate și tratate de echipe multidisciplinare. Acestea ar urma să includă endocrinologi, nutriționiști, psihologi și kinetoterapeuți. Organizațiile cer și decontarea serviciilor medicale și a tratamentelor necesare.

Larisa Mezinu, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a avertizat că statul plătește târziu pentru această boală și plătește mai scump. Despre costurile suportate direct de pacienți, Semnal a mai relatat în articolul Românii au plătit din buzunar 33,64 miliarde lei în 2025.

Cartea Albă a Obezității

Propunerile apar în Cartea Albă a Obezității, „Obezitatea în România: de la măsurare la decizie”, inițiată de ENDO Pacienți și COPAC, cu sprijinul specialiștilor INSP și ai UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Ea a fost prezentată într-o masă rotundă la Senat.

Radio România Oltenia notează că forma prezentată este preliminară și se află în consultare. Versiunea 1.0, estimată pentru septembrie 2027, ar urma să includă priorități, costuri, responsabilități instituționale și indicatori de rezultat. Inițiatorii propun un cadru de politică publică, fără să anunțe un tratament nou sau un program de decontare deja disponibil.

Documentul propune, potrivit DC Medical, un model de îngrijire în trei niveluri, iar pentru cazurile severe sau complicate centre multidisciplinare, testate inițial prin proiecte-pilot. Cartea Albă notează că România nu are un program național pentru tratarea obezității.

Alimentația din școli

Reportajul leagă problema și de alimentația din copilărie. INSP este citat cu cifra de 45% dintre produsele alimentare verificate de Inspecția Sanitară de Stat în 2025 care au fost neconforme, în discuția despre regulile privind alimentele din școli. Reportajul nu precizează dacă toate verificările s-au făcut în unități de învățământ.

Legislația interzice comercializarea unor alimente nesănătoase în școli, dar controalele arată că regulile nu sunt respectate întotdeauna. Adrian Pană a spus că, la implementare, programele și meniurile nu sunt verificate cum ar trebui. Despre cât de bine reflectă statisticile oficiale realitatea din sistemul medical, Semnal a scris și în România, sub presiunea HIV: cazurile reale depășesc statisticile oficiale.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.