Sănătate

Românii au plătit din buzunar 33,64 miliarde lei în 2025

Pacienții au plătit direct 33,64 miliarde de lei în 2025, peste un sfert din cheltuielile cu sănătatea, arată un studiu al ASE.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Farmacistă în halat alb care alege o sticlă de medicament de pe un raft de farmacie
Farmacistă în halat alb care alege o sticlă de medicament de pe un raft de farmacie

Românii au plătit din buzunar 33,64 miliarde de lei pentru servicii și produse medicale în 2025, adică 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea. Estimarea apare în studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. Lucrarea a fost realizată de o echipă a Academiei de Studii Economice (ASE) din București, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, și a fost făcută publică la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Autorii precizează că valorile privind plățile directe sunt estimări, calculate pe baza unor ipoteze metodologice impuse de datele disponibile. Concluzia generală rămâne totuși clară: sistemul a avut mai mulți bani ca oricând, dar o parte importantă din costuri a ajuns tot la pacienți.

Cât a costat sistemul de sănătate în 2025

Cheltuielile curente cu sănătatea au fost estimate la 127,98 miliarde de lei, cu 29% mai mari decât cele din 2023, când însumau 99,2 miliarde de lei. Suma reprezintă 6,68% din produsul intern brut și echivalentul a 1.319 euro pe locuitor.

Nivelul rămâne totuși sub cel al altor state europene. Potrivit Știrilor ProTV, ponderea din PIB alocată sănătății în România este mult sub media europeană de aproximativ 10%. Cea mai mare parte a banilor merge către spitale și medicamente, iar prevenția rămâne slab finanțată.

Plățile directe cresc ca valoare, dar scad ca pondere

Plățile directe ale pacienților au crescut de la 29,66 miliarde de lei în 2023 la 33,64 miliarde de lei în 2025, o majorare de aproximativ 13,4%. În același timp, ponderea lor în totalul cheltuielilor a coborât de la 29,9% la 26,28%, pentru că întregul sistem a crescut mai repede.

Aproape jumătate din suma plătită de pacienți, adică aproximativ 16,7 miliarde de lei, a mers către medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale. Alte 12,6 miliarde de lei, în jur de 37% din total, au fost cheltuite pe servicii medicale în ambulatoriu, categorie care include și stomatologia.

Studiul compară situația cu media Uniunii Europene, de aproximativ 16% din cheltuielile cu sănătatea, față de peste 26% în România. Plățile directe reprezintă 93,8% din finanțarea privată a sănătății și sunt de 16 ori mai mari decât abonamentele și asigurările private la un loc.

Mai mulți contributori, dar și mai mulți neasigurați

Pentru prima dată, peste jumătate din populație a plătit contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În 2025 au contribuit 9,66 milioane de persoane, adică 50,75% din populație. Ponderea contribuțiilor în finanțarea sistemului a urcat de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025.

Baza de contribuție a fost extinsă prin mai multe măsuri. Printre ele se numără obligația de plată pentru preoți și personalul monahal, din 1 septembrie 2025.

Extinderea a avut însă un efect advers. Numărul neasiguraților a crescut cu aproximativ 511.000 de persoane și a ajuns la 2,92 milioane. Printre cei care și-au pierdut calitatea de asigurat se numără coasigurații, o categorie vizată de modificările din 2025, după cum arată Semnal în materialul despre cine va beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuției.

Conform reportajului ProTV, peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani. Medicul Dragoș Garofil, unul dintre experții citați, a explicat că este vorba despre populație activă, inclusiv oameni care muncesc fără forme legale. Studiul propune introducerea unei asigurări obligatorii universale, după modelul german, francez sau olandez.

Salariile din spitale au depășit plățile pentru servicii

Un alt element subliniat de studiu privește finanțarea spitalelor publice. În 2025, sumele alocate creșterilor salariale au depășit, pentru prima dată, banii plătiți pentru servicii medicale: aproximativ 17 miliarde de lei, față de aproximativ 15 miliarde de lei. O analiză anterioară a ASE, din iulie 2025, anticipase această evoluție, așa cum arată și cheltuielile cu salariile medicilor, care depășesc fondurile alocate serviciilor medicale.

Vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu, a susținut, potrivit ProTV, că banii din fondul contribuabililor ar trebui să finanțeze servicii, nu salarii. O parte mare din finanțarea spitalelor este garantată indiferent de volumul sau de calitatea serviciilor oferite.

Abonamente și asigurări private, în creștere

Piața abonamentelor medicale și a asigurărilor private a ajuns în 2025 la 510 milioane de euro, cu 13,9% mai mult decât în 2024. Abonamentele domină, cu 2,21 milioane de pachete active. Primele de asigurări private au depășit pentru prima dată un miliard de lei, dar rămân sub 0,5% din sistem.

Fady Chreih, directorul general al Regina Maria, a spus că abonamentele și asigurările private pot funcționa ca surse alternative de finanțare. Trebuie precizat că studiul a fost realizat cu sprijinul rețelei pe care o conduce.

Radu Comșa, expert în economia sănătății, a indicat două provocări majore: stabilizarea veniturilor fondului de asigurări de sănătate și o alocare mai bună a resurselor existente.

Surse: studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc” (ASE), comunicatul ASE transmis prin AGERPRES, Știrile ProTV, HotNews.ro și Profit.ro.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.