Sănătate

PE cere 2,5 miliarde de euro pentru lupta cu cancerul

Parlamentul European cere 2,5 miliarde de euro pentru lupta cu cancerul, accize mai mari la tutun și reguli noi pentru țigările electronice.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Tânără cu ochelari care expiră un nor de vapori de țigară electronică, așezată la o masă în fața unui perete din cărămidă (Foto: Revival Vape / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)
Tânără cu ochelari care expiră un nor de vapori de țigară electronică, așezată la o masă în fața unui perete din cărămidă (Foto: Revival Vape / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)

Parlamentul European vrea ca lupta cu cancerul să aibă o linie separată, cu bani garantați, în următorul buget al Uniunii. Rezoluția votată joi, 12 noiembrie, cere cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru această luptă și reguli mai stricte pentru țigări, inclusiv cele electronice, și pentru alcool.

Textul a fost scris de eurodeputatul român Vlad Voiculescu (Renew) și a trecut cu 447 de voturi pentru, 66 împotrivă și 91 de abțineri. Documentul face bilanțul Planului european de combatere a cancerului, lansat de Comisia Europeană în februarie 2021. Nu are putere de lege, dar fixează poziția cu care Parlamentul intră în discuțiile cu Comisia și cu guvernele.

Un plan ambițios, cu finanțare nesigură

Eurodeputații cer ca bugetul pe termen lung al UE pentru 2028-2034 să rezerve cel puțin 10,05 miliarde de euro sănătății. Din această sumă, 2,5 miliarde ar urma să fie folosite exclusiv pentru acțiunile împotriva cancerului.

Cererea are un motiv precis. Raportul adoptat în septembrie de comisia pentru sănătate publică a Parlamentului arată că propunerea Comisiei pentru noul buget taie aproximativ un miliard de euro din programul EU4Health, care și-ar pierde și statutul de program separat.

Semnalul de alarmă venise încă din februarie, de la Curtea Europeană de Conturi. Auditorii au descris planul ca fiind amplu, dar cu un viitor incert, pentru că finanțarea multor inițiative de după 2027 nu este asigurată.

Țigările electronice, tratate ca tutunul

Cea mai mare parte a rezoluției vorbește despre prevenție, pe care eurodeputații o consideră cea mai rentabilă armă împotriva cancerului pe termen lung. Parlamentul cere ca legislația europeană privind tutunul să fie actualizată urgent și să includă țigările electronice, tutunul încălzit și pungile cu nicotină. Aceste produse ajung tot mai des și la oameni care nu au fumat niciodată. Discuția despre ele nu e nouă, iar țigările electronice ar putea fi interzise și în spațiile publice închise.

Măsurile propuse sunt ambalaje simple, limite pentru aromele care îi atrag pe tineri, raportarea obligatorie a ingredientelor și interzicerea vânzării online către minori. Pentru consumatori, cea mai vizibilă schimbare s-ar vedea la casa de marcat, fiindcă rezoluția cere accize minime mai mari pentru toate produsele din tutun și nicotină.

Ce ar putea apărea pe etichete

Sticlele de alcool ar urma să poarte informații obligatorii și ușor de citit despre riscurile pentru sănătate. Parlamentul vrea și o strategie europeană revizuită pentru alcool, cu campanii pentru minori și limite pentru reclamele și sponsorizările care ajung la ei.

Pe ambalajele alimentelor, eurodeputații susțin o etichetă nutrițională obligatorie, la fel în toată Uniunea, așezată pe partea din față și bazată pe date științifice. Comisiei i se cere și o definiție clară a alimentelor ultraprocesate.

România pleacă din urma plutonului

Rezoluția cere acces egal la screening, diagnostic și tratament în toate statele membre. Cancerul de sân, cel de col uterin și cel de prostată rămân prioritățile, iar sistemele de inteligență artificială validate clinic ar urma să intre în programele naționale de depistare. Pentru medicamentele oncologice, eurodeputații propun achiziții comune voluntare la nivel european.

Pentru România, miza e mare. Potrivit profilului de țară publicat în 2025 de OCDE și Comisia Europeană, doar 9% dintre femeile de 50-69 de ani își făcuseră o mamografie în ultimii doi ani, conform datelor din 2019. Era cel mai mic procent din UE. Testarea pentru cancerul colorectal ajungea la 3% din populația eligibilă.

Rata mortalității prin cancer de col uterin era în 2021 de trei ori mai mare decât media europeană. În 2022, cancerul a provocat 45.866 de decese în România, arată datele Institutului Național de Statistică citate în același raport.

Factorii de risc completează tabloul. Potrivit acelorași date din 2019, aproape un bărbat din trei fuma zilnic, adică 31%, față de media UE de 23%. În 2022, 43% dintre adolescenți încercaseră deja o țigară electronică. Statul cheltuia în 2021 pentru prevenție 62 de euro pe locuitor, față de o medie europeană de 213 euro. Vaccinarea anti-HPV gratuită și programele pilot de screening finanțate din fonduri europene sunt primii pași spre recuperarea decalajului.

Viața după boală

Eurodeputații cer sprijin pentru revenirea la muncă, reabilitare și consiliere psihologică. Vor și aplicarea completă a „dreptului de a fi uitat”, care îi apără pe foștii pacienți de discriminare când cer un credit sau o asigurare. România are deja o astfel de lege, care le garantează accesul la produse financiare după cinci ani de remisie. În octombrie, Senatul a adoptat și un concediu pentru cei care își însoțesc rudele bolnave de cancer.

Pentru copiii cu cancer, Parlamentul cere acces mai ușor la tratament în alte state membre, la terapii inovatoare și la studii clinice.

Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a prezentat votul ca pe o alegere. „Putem cheltui miliarde pentru a trata cancere ce pot fi prevenite”, a spus raportorul, care a cerut curaj pentru a doua variantă, prevenția.

Cancerul este a doua cauză de deces în UE, iar estimările Comisiei arată că aproximativ unul din doi europeni va fi diagnosticat cu această boală de-a lungul vieții. Votul de joi nu schimbă încă nicio regulă. Adevăratul test vine la negocierile pentru bugetul 2028-2034, când se va vedea dacă cele 2,5 miliarde rezistă în fața statelor membre.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.