Un caz de cancer din opt la nivel mondial a fost provocat de infecții în 2024, arată o analiză a Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), instituție care face parte din Organizația Mondială a Sănătății. Estimarea se ridică la aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi, adică în jur de 12% din total. Studiul a fost publicat pe 28 septembrie în revista The Lancet Oncology.
Cercetătorii au pornit de la estimările din baza de date Global Cancer Observatory și au luat în calcul 12 infecții recunoscute drept cancerigene pentru om. Concluzia lor: o parte importantă din povara globală a cancerului poate fi prevenită printr-un control mai bun al infecțiilor.
Cinci infecții explică aproape toate cazurile
Din cele 12 infecții analizate, cinci explică aproape toate cazurile. Iată clasamentul pentru 2024:
- Helicobacter pylori: aproximativ 760.000 de cazuri, în principal cancer gastric, adică de stomac;
- virusul papiloma uman (HPV): aproximativ 750.000 de cazuri, mai ales cancer de col uterin, dar și cancere anale, vulvare, vaginale, peniene și unele cancere de cap și gât;
- virusul hepatitei B (HBV): aproximativ 360.000 de cazuri, cele mai multe de cancer hepatic;
- virusul Epstein-Barr (EBV): aproximativ 260.000 de cazuri, în special cancer nazofaringian, unele cancere gastrice și limfom Hodgkin;
- virusul hepatitei C (HCV): aproximativ 160.000 de cazuri, majoritatea de cancer hepatic.
Însumate, cele cinci cifre se apropie de totalul de 2,3 milioane de cazuri.
Unde apasă cel mai greu povara
Numărul cel mai mare de cazuri a fost înregistrat în Asia de Est, Africa Subsahariană, Europa Centrală și de Est și Asia de Sud-Est. Asia de Est a avut o povară deosebit de mare din cauza H. pylori și a HBV. În Africa Subsahariană au predominat cancerele legate de HPV, alături de cele asociate infecției cu HIV și herpesvirusului asociat sarcomului Kaposi (KSHV).
Autorii studiului atribuie diferențele dintre regiuni răspândirii inegale a infecțiilor, accesului la prevenție și tratament, precum și condițiilor sociale și economice. Povara cade disproporționat pe țările cu venituri mici și medii, au precizat cercetătorii IARC.
Analiza a inclus doar infecțiile deja dovedite drept cancerigene, așa că impactul real ar putea fi mai mare. Un profesor de la Universitatea Tufts, citat de Digi24 după Newsweek, amintește că alte analize indică o pondere de 15-20% la nivel global, mai redusă în țările bogate.
Ce instrumente de prevenție există deja
Cercetătorii IARC arată că multe mijloace eficiente există deja, dar sunt prea puțin folosite sau greu accesibile, mai ales în țările cu venituri mici și medii. Lista lor include:
