Internațional

Greva din Spania aduce anchete și cereri de demisie

A doua zi după greva generală, ministrul spaniol de Interne a ordonat anchete și a interzis gazele lacrimogene, iar Sumar îi cere demisia.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de Interne, ține o servietă cu inscripția «Ministro del Interior» în fața Palatului Moncloa, în 2023
Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de Interne, ține o servietă cu inscripția «Ministro del Interior» în fața Palatului Moncloa, în 2023

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a ordonat joi, 12 noiembrie, anchete asupra felului în care a intervenit poliția în timpul grevei generale de miercuri. Ziua de protest s-a încheiat cu cel puțin 115 arestări, potrivit Reuters. Unul dintre partidele aflate la guvernare îi cere acum ministrului să demisioneze.

Greva generală din Spania a fost convocată în principal din cauza crizei locuințelor. Chiriile au crescut atât de mult încât mulți spanioli, mai ales tineri, nu își mai permit o casă. Sindicatele spun că peste trei milioane de oameni au ieșit miercuri în stradă. A fost prima grevă generală din Spania după 2012.

O zi liniștită, o seară tensionată

În cea mai mare parte a zilei, protestele au fost pașnice. Oamenii au mărșăluit prin Madrid, Barcelona și alte orașe, deși două furtuni puternice au adus ploaie în ziua grevei. În unele orașe din sud, marșurile au fost anulate din cauza vremii.

Seara, situația s-a schimbat. La Barcelona, după terminarea marșului principal, câteva grupuri au spart vitrine și au dat foc containerelor de gunoi. Poliția catalană a arestat 18 persoane. La Madrid, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, spray cu piper și gloanțe din spumă ca să împrăștie mulțimea din centrul orașului.

Cifra totală de 115 arestări îi include și pe cei reținuți pentru că au blocat birouri sau zone industriale în timpul zilei. Ministerul de Interne a dat un bilanț provizoriu mai mic, de 47 de arestări, încheiat miercuri la ora 23. Acesta cuprinde doar Poliția Națională și Garda Civilă, fără Catalonia și Țara Bascilor, unde ordinea publică ține de poliții regionale.

Acuzații de violență din partea poliției

Amnesty International spune că polițiștii au folosit forță excesivă. Organizația a documentat cazuri în care manifestanți pașnici au fost loviți cu bastonul și în care spray-ul cu piper a fost pulverizat la întâmplare în mulțime. Sindicatele spun că o intervenție a poliției cu gaze lacrimogene și bastoane a rănit 20 de protestatari și au anunțat că vor depune plângere penală.

Criticile au venit și din interiorul guvernului. Sumar, partidul de stânga care guvernează împreună cu socialiștii premierului Pedro Sánchez, a numit reacția poliției „excesivă și disproporționată” și a cerut demisia ministrului de Interne. Podemos și ERC, partidul de stânga care cere independența Cataloniei, au cerut același lucru. Chiar și ministrul Culturii, Ernest Urtasun, de la Sumar, a numit intervențiile poliției complet disproporționate.

Ce a decis ministrul

Grande-Marlaska nu a demisionat, dar a luat două decizii. Prima privește anchete separate asupra incidentelor, pe lângă verificarea obișnuită pe care poliția o face după fiecare intervenție. A doua este interzicerea gazelor lacrimogene la manifestații, de acum înainte, potrivit publicației spaniole Demócrata. Unii polițiști au primit prost măsura și spun că se simt puși sub suspiciune.

Guvernul îl susține pe ministru. Ministrul Justiției, Félix Bolaños, a spus la radioul public că Grande-Marlaska nu va fi schimbat din funcție. Bolaños a recunoscut că unele imagini cu intervenții ale poliției nu i-au plăcut. A adăugat însă că șefii poliției trebuie să stabilească dacă s-a folosit prea multă forță și că greva a fost, în ansamblu, una pașnică.

Totul se întâmplă înainte de alegeri

Scandalul vine cu puțin peste două săptămâni înaintea alegerilor anticipate din 29 noiembrie. Sánchez le-a convocat în octombrie, după ce Parlamentul i-a respins măsurile pentru limitarea chiriilor și a evacuărilor.

Nemulțumirea crescuse deja după moartea unei femei de 87 de ani din Madrid, care fusese evacuată din locuința ei. Cazul a scos oamenii în stradă cu săptămâni înaintea grevei.

Premierul speră ca tema locuințelor să mute atenția alegătorilor de la criza migratorie din Ceuta și de la accidentul feroviar de la Urda, scrie Reuters. Deocamdată, socialiștii sunt pe locul doi în sondaje. Media sondajelor a 15 institute, calculată de Demócrata, dă Partidului Popular, de centru-dreapta, 31,5%, socialiștilor 26,8% și partidului de extremă dreapta Vox 19,1%.

Cât de gravă e criza locuințelor

Potrivit băncii centrale a Spaniei, țării îi lipsesc aproximativ 750.000 de locuințe, iar până în 2028 deficitul ar putea depăși un milion. Pentru tineri, situația e și mai grea. O chirie medie costă 1.176 de euro, adică aproape tot salariul mediu lunar al unui tânăr, arată Consiliul Tineretului din Spania.

Nu toată lumea a susținut greva. Patronatul spaniol a numit-o contraproductivă și spune că soluția ar fi construirea mai multor locuințe și taxe mai mici pe construcții și pe cumpărarea unei case.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.