Aspirina în doză mică a fost asociată cu un risc de demență cu aproximativ 70% mai mic la o categorie restrânsă de vârstnici, care au un anumit profil genetic. Concluzia aparține unei echipe de la Universitatea Monash din Australia, iar rezultatele au apărut în septembrie 2026 în revista Alzheimer's & Dementia. Cercetătorii avertizează că nu este o recomandare de tratament: în același grup, aspirina a fost însoțită și de mai multe hemoragii grave.
Ce a analizat echipa de la Monash
Specialiștii au reluat datele studiului ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly), un studiu randomizat, controlat cu placebo. Persoane în vârstă și sănătoase au luat zilnic 100 mg de aspirină sau placebo. Participanții au fost din Australia și din SUA, majoritatea cu peste 70 de ani la începutul studiului.
Rezultatul general al ASPREE nu arătase un beneficiu. Autorul principal, cercetătorul Peter Fransquet, a explicat că studiile anterioare nu au găsit un efect de prevenție a demenței atunci când toți participanții erau analizați laolaltă. Echipa a vrut să afle dacă genele pot explica de ce unii oameni ar răspunde diferit la același medicament.
Pentru asta, au analizat datele genetice a 13.541 de participanți și au testat peste 5.000 de scoruri poligenice. Un scor poligenic combină efectul mai multor variante genetice și estimează predispoziția unei persoane pentru o anumită trăsătură.
Cifrele care au atras atenția
Grupul cu scor genetic ridicat pentru trombocite
Cel mai puternic semnal a apărut la scorurile asociate numărului de trombocite, celulele din sânge care participă la formarea cheagurilor. Cercetătorii au ordonat participanții după acest scor și au comparat grupurile din primele 20%.
În acest grup, demența a apărut la 1% dintre persoanele care au luat aspirină și la 3,3% dintre cele care au primit placebo. Diferența de 2,3 puncte procentuale corespunde unei reduceri relative de aproximativ 70%. Printre participanții din afara acestui grup, incidența demenței a fost similară la cei care au luat aspirină și la cei cu placebo.
Scorul nu este același lucru cu numărul de trombocite dintr-o analiză de sânge obișnuită. El provine din studii genetice despre numărul de trombocite, nu dintr-o măsurătoare directă.
Un semnal separat de genele Alzheimer cunoscute
Analiza nu a găsit o interacțiune semnificativă între aspirină și genotipul APOE ori scorurile genetice asociate bolii Alzheimer. Potrivit lui Fransquet, semnalul indică mai degrabă biologia trombocitelor și oferă o direcție nouă de cercetare.
Legătura dintre activarea și agregarea trombocitelor și demență era deja cunoscută. Rolul numărului total de trombocite era însă mai puțin clar.
