Gândurile despre mâncare care revin tot timpul, chiar și la scurt timp după masă, au primit un nume: food noise, adică „zgomot alimentar”. Fenomenul a fost explicat pentru Digi24.ro de Dr. Nicoleta Lupașcu, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice. Potrivit specialistei, el poate îngreuna controlul greutății, dar nu este o afecțiune în sine.
Ce spun specialiștii despre zgomotul alimentar
Medicul îl descrie ca pe un flux persistent de gânduri despre mâncare, care acaparează atenția și încurcă activitățile de zi cu zi. Persoana se gândește la următoarea masă, la ce și-ar dori să mănânce sau la momentul în care va mânca din nou. Gândurile pot apărea și imediat după masă, fără senzația fiziologică de foame.
Termenul s-a popularizat pe rețelele sociale în jurul anului 2023. De atunci, medicii au raportat că unii pacienți aflați sub tratament cu agoniști ai receptorului GLP-1 simt cum aceste gânduri se liniștesc. Cercetătorii îl definesc drept gânduri intruzive și persistente despre mâncare, care perturbă viața de zi cu zi și fac dificile obiceiurile sănătoase.
Foame, poftă și gânduri persistente: trei lucruri diferite
Dr. Lupașcu subliniază că cele trei se manifestă diferit. Foamea apare atunci când organismul are nevoie de energie și nutrienți. Pofta este dorința de a consuma un anumit produs, declanșată uneori de miros, de aspectul unui preparat sau chiar de o discuție despre mâncare. Gândurile persistente despre alimentație pot reveni de mai multe ori pe parcursul zilei sau chiar în timpul nopții.
Semnele care pot indica o dereglare a apetitului
Fenomenul poate fi însoțit de pofte intense, mai ales pentru dulciuri, de dificultatea de a controla foamea și de nevoia de a mânca din nou la scurt timp după masă. Medicul spune că acestea pot semnala perturbări ale reglării apetitului, inclusiv ale modului în care creierul interpretează semnalele de sațietate. La acest proces contribuie hormonii intestinali secretați după masă.
Asemenea dificultăți apar și la persoanele supraponderale sau cu obezitate, mai ales când există dezechilibre metabolice. Exemplul dat de specialistă este rezistența la insulină, asociată cu un risc mai mare de prediabet.
Obiceiuri care pot întreține gândurile despre mâncare
Preocuparea constantă pentru alimente nu este neapărat prezentă din naștere. Potrivit medicului, ea se poate contura sau accentua în timp, sub influența stilului alimentar și a comportamentelor repetitive.
Gustările frecvente între mese
Biscuiți, fursecuri, nuci, semințe sau fructe: mâncatul repetat, chiar și fără foame, poate menține atenția concentrată pe alimente, uneori până târziu în noapte. Expunerea frecventă la mâncare și obiceiul de a consuma câte ceva la intervale scurte pot amplifica preocuparea, deși organismul nu are nevoie de energie suplimentară. Semnal a relatat și despre legătura dintre mâncatul compulsiv și timpul petrecut la telefon sau laptop.
