Sănătate

Ce se întâmplă în corp când dormim profund

Cercetătorii de la Berkeley au descoperit circuitul cerebral care leagă somnul profund de hormonul de creștere, mușchi și grăsime.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Femeie care doarme pașnic pe pernă albă în pat, ilustrând somnul profund și odihna
Femeie care doarme pașnic pe pernă albă în pat, ilustrând somnul profund și odihna

Somnul profund nu are doar rolul de a ne face să ne simțim odihniți. În această etapă a nopții, creierul declanșează un mecanism hormonal important pentru refacerea organismului, dezvoltarea musculaturii, sănătatea oaselor și metabolismul grăsimilor, arată o cercetare realizată de oamenii de știință de la University of California, Berkeley, citată de Science Daily.

Hormonul de creștere rămâne important și la vârsta adultă

Hormonul de creștere este asociat în general cu dezvoltarea copiilor și a adolescenților, însă funcția sa nu dispare odată cu maturitatea. La adulți, el contribuie la menținerea masei musculare și osoase și participă la reglarea modului în care organismul utilizează grăsimile și glucoza. Potrivit cercetătoarei Xinlu Ding, unul dintre autorii studiului, hormonul ajută nu doar la dezvoltarea mușchilor și oaselor și la reducerea țesutului adipos, ci ar putea avea și beneficii cognitive.

Oamenii de știință știau de mult timp că somnul favorizează secreția hormonului de creștere și că privarea de somn îi poate reduce producția, însă nu era clar care sunt circuitele cerebrale care coordonează acest proces.

Hipotalamusul, în centrul descoperirii

Echipa de la Berkeley s-a concentrat asupra hipotalamusului, o regiune aflată în profunzimea creierului, implicată în reglarea somnului, a foamei, a temperaturii corporale și a secreției hormonale. Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de neuroni care controlează eliberarea hormonului de creștere, printre care hormonul de eliberare a hormonului de creștere (GHRH), care îi stimulează producerea, și somatostatina, care îi inhibă secreția.

Studiul arată că aceste două sisteme funcționează diferit în timpul somnului REM și non-REM, iar activitatea lor coordonată permite organismului să regleze cantitatea de hormon eliberată în sânge pe parcursul nopții.

O relație cu dublu sens, între somn și trezire

Cercetătorii au descoperit că relația dintre somn și hormonul de creștere nu funcționează într-o singură direcție. Somnul stimulează secreția hormonului, dar acesta trimite, la rândul lui, semnale înapoi către creier, către o regiune a trunchiului cerebral numită locus coeruleus, implicată în starea de alertă și în procesele cognitive. Pe măsură ce hormonul de creștere se acumulează în timpul somnului, el stimulează activitatea acestei regiuni și poate contribui la trecerea organismului către starea de veghe, descriind astfel un sistem de echilibru fin între somn, secreția hormonală și trezire.

Legătura cu metabolismul grăsimilor, dar nu o soluție pentru slăbit

Hormonul de creștere joacă un rol în modul în care organismul metabolizează grăsimile și glucoza, iar dereglarea secreției sale pe fondul lipsei de somn ar putea fi unul dintre mecanismele prin care somnul insuficient este asociat cu un risc mai mare de obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază însă că studiul descrie doar un mecanism biologic prin care somnul influențează metabolismul, nu demonstrează că somnul profund poate înlocui alimentația echilibrată sau mișcarea în controlul greutății. Astfel de precizări se adaugă recomandărilor generale despre obiceiurile serale care influențează calitatea somnului, relevante mai ales acum, când ritmul circadian se ajustează odată cu scurtarea zilelor de toamnă.

Cercetare făcută pe șoareci, cu limitări recunoscute

O limitare importantă a studiului este faptul că experimentele au fost realizate pe șoareci, cărora cercetătorii le-au implantat electrozi pentru a înregistra activitatea cerebrală și au stimulat anumiți neuroni din hipotalamus cu ajutorul luminii, urmărind modul în care se modifică secreția hormonală pe parcursul ciclurilor de somn și veghe. Întrucât șoarecii au un model de somn diferit de cel al oamenilor, dormind în episoade scurte de-a lungul zilei și nopții, rezultatele nu pot fi transpuse automat la oameni. Mecanismele de bază ale hipotalamusului sunt însă conservate la mamifere, iar cercetătorii consideră că descoperirea oferă o hartă biologică utilă pentru studiile viitoare.

Implicații posibile pentru diabet și boli neurodegenerative

Înțelegerea circuitului care controlează hormonul de creștere ar putea avea, în viitor, și aplicații terapeutice, oferind noi direcții pentru tratamente destinate persoanelor cu tulburări de somn asociate afecțiunilor metabolice, inclusiv diabetului. Întrucât locus coeruleus este implicat și în mai multe afecțiuni neurologice și psihiatrice, autorii cercetării consideră că o mai bună înțelegere a acestui sistem ar putea deveni relevantă inclusiv pentru studierea unor boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, deși, deocamdată, este vorba despre o posibilă direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.