Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică, pe 12 noiembrie 2026, proiectul metodologiei de fundamentare a cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028. Documentul propune clase mai mari în orașe și municipii, prin criterii economice mai stricte, și cere liceelor teoretice și vocaționale să-și justifice mai riguros specializările.
Textul nu este definitiv. Propunerile pot fi trimise ministerului în zece zile calendaristice de la publicare, iar forma finală depinde de rezultatul consultării și de aprobarea documentului. Sindicatele din învățământ avertizează deja că măsurile ar putea duce la comasări de clase și la pierderea unor catedre.
Proiectul a fost prezentat de Adevărul și de Evenimentul Zilei. Titlul oficial al documentului apare pe site-ul edu.ro, la rubrica de consultări publice.
Ce prevede proiectul pentru clasele din orașe și municipii
Schimbarea centrală apare la articolul 3, care stabilește criteriile economice pentru planul de școlarizare. Metodologia pentru 2026-2027 urmărea ca formațiunile de studiu din mediul urban să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute de lege. Proiectul pentru 2027-2028 adaugă două praguri noi.
- În mediul urban, clasele ar trebui să funcționeze cu cel puțin trei elevi peste efectivul mediu din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
- În municipii, clasele ar trebui să funcționeze cu cel mult doi elevi sub efectivul maxim stabilit de lege.
În practică, ținta din municipii se apropie de plafonul legal. Liderul sindical Adrian Voica, de la S.I.P.A. Muntenia, a spus că la Pitești există deja clase de liceu cu 34 de elevi.
Formule noi pentru estimarea numărului de clase
Proiectul modifică și calculul la trecerea dintre niveluri de învățământ. Sunt vizate trei tranziții: de la grădiniță la clasa pregătitoare, de la clasa a IV-a la a V-a și de la gimnaziu la liceu.
În mediul rural, numărul claselor se estimează după efectivul mediu legal. În orașe, calculul pornește de la un prag cu 3 elevi mai mare decât media pentru clasa pregătitoare și cu 4 elevi pentru clasa a V-a. În municipii, reperul este efectivul maxim. Potrivit Adevărul, formulele pot conduce la mai puține clase propuse, mai ales în orașe și municipii.
Locurile din clasa a IX-a rămân neschimbate
Valorile pentru constituirea claselor de început de liceu nu se modifică. Proiectul păstrează următoarele cifre:
- 28 de locuri pentru filierele teoretică și tehnologică, inclusiv dual;
- 24 de locuri pentru filiera vocațională;
- 30 de locuri pentru liceul seral și frecvența redusă;
- 32 de locuri pentru învățământul postliceal și școlile de maiștri.
Se schimbă, așadar, felul în care este fundamentat numărul de clase, nu numărul de locuri dintr-o clasă. Efectul depinde de cum vor aplica inspectoratele școlare noile criterii.
Comasări de clase și specializări diferite
Metodologia prevede analiza claselor paralele care, după datele din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), ar urma să ajungă la finalul anului școlar sub efectivul minim legal. Pentru ele se iau în calcul comasări, fie în aceeași școală, fie la nivelul localității sau al unității administrativ-teritoriale.
La liceu, comasarea nu este simplă. O clasă de matematică-informatică are alt curriculum decât una de filologie, iar specializările tehnologice cer pregătire profesională specifică. Proiectul permite, în anumite condiții, ca formațiunile din învățământul tehnologic, inclusiv dual, să includă cel mult trei grupe de calificări diferite.
Există și excepții pentru unitățile unice dintr-o localitate și pentru unele secții cu predare în limbile minorităților naționale. Adevărul notează că rămâne de clarificat cum vor aplica inspectoratele criteriul economic atunci când clasele mici aparțin unor profiluri diferite.
Ce se schimbă pentru licee
Liceele teoretice și vocaționale trebuie să-și justifice oferta
Articolul 13 obligă unitățile care își asumă filiera teoretică sau vocațională să facă o analiză internă. Aceasta ar urma să acopere atractivitatea specializărilor, rezultatele elevilor, opțiunile celor din clasele terminale și traseul absolvenților. Liceele trebuie să documenteze și colaborări cu universități, instituții culturale și sportive și agenții de ocupare. Pe baza acestor analize, inspectoratele vor justifica explicit necesitatea școlarizării profilurilor din cele două filiere.
Profesorii citați de Adevărul susțin că rezultatele școlare nu pot fi judecate fără contextul social al comunității. Un liceu cu elevi din medii vulnerabile nu ar trebui comparat doar cu unități din marile centre urbane.
Condiții pentru liceele cu rezultate foarte slabe la Bacalaureat
Articolul 10 vizează unitățile cu rata de promovare zero sau cu un singur absolvent promovat în sesiunile cumulate din 2026. Ele vor putea propune clase a IX-a cu frecvență zi doar pe baza unui raport al inspectoratului școlar, întocmit după o inspecție care analizează cauzele rezultatelor. Raportul trebuie însoțit de un plan de măsuri.
Învățământul dual și limita de vârstă
Pentru învățământul tehnologic dual, proiectul dă prioritate solicitărilor operatorilor economici. Numărul de locuri trebuie fundamentat pe cererea firmelor, iar organizarea claselor presupune contracte de parteneriat între școală, firmă și unitatea administrativ-teritorială.
O prevedere nouă de la articolul 4 interzice școlarizarea în învățământul preuniversitar finanțat de la buget a persoanelor care au împlinit vârsta standard de pensionare. Adevărul remarcă faptul că același document prevede, la articolul 7, programul „A doua șansă”, iar ministerul nu a precizat dacă interdicția se aplică și acolo.
Reacția sindicatelor și pașii următori
Sindicatul S.I.P.A. Muntenia avertizează că aprobarea proiectului în forma actuală poate reduce numărul de clase și, odată cu el, numărul de norme și posturi didactice. Organizația amintește că norma didactică a fost mărită la sfârșitul verii 2025 și spune că volumul de muncă îi epuizează deja pe mulți profesori. Creșterea efectivelor ar adăuga presiune, iar elevii ar avea mai puțin timp individual cu profesorul.
Sindicatul cere ministerului o analiză de impact pe județe, medii rezidențiale și niveluri de învățământ, cu numărul estimat de clase și posturi afectate. Cere totodată consultarea federațiilor sindicale reprezentative înainte de forma finală. Pe rețelele sociale, mai mulți profesori și-au exprimat nemulțumirea față de proiect și față de reacția structurilor naționale de reprezentare.
Tensiunile din sistem nu sunt noi. Semnal a relatat în ianuarie despre sute de posturi didactice tăiate în Argeș, iar în aprilie despre felul în care noua lege a salarizării a tensionat educația. Pentru elevii de clasa a VIII-a, schimbările de la admitere sunt descrise în materialul despre faptul că admiterea la liceu se schimbă din 2027.
Până la încheierea consultării, criteriile rămân la stadiul de propunere. După centralizarea observațiilor, ministerul va decide ce rămâne în metodologia finală, iar inspectoratele școlare vor folosi apoi regulile aprobate la fundamentarea planurilor de școlarizare pentru 2027-2028.
Foto: Sofiapedagog / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0