Scolioza la copii poate evolua fără durere, iar atunci când este observată, fereastra de tratament se închide repede. Medici și reprezentanți ai pacienților spun că, în România, unii copii pierd șansa unei operații la timp din cauza listelor de așteptare, a lipsei de specialiști și a accesului limitat la recuperare. Situația este descrisă într-un reportaj publicat de Adevărul pe 27 septembrie 2026.
O afecțiune care nu dă semnale de alarmă
Cazul care deschide reportajul este al unei adolescente de 14 ani dintr-o localitate din județul Olt. Bunica, care are grijă de ea, a observat întâmplător, la baie, că ceva nu e în regulă cu spatele fetei. Copila nu simțea dureri și nu se plânsese de nimic. Diagnosticul a fost scolioză avansată, cu indicație de operație urgentă.
Potrivit bunicii, medicul consultat la București a spus că poate interveni abia în 2027, când, a înțeles ea, ar fi prea târziu. I-a recomandat să caute alt chirurg și i-a indicat două spitale din capitală. Sora mai mică a fetei a primit același diagnostic în acest an.
Cum se descoperă, de obicei
Chirurgul-ortoped pediatru Gheorghe Ciobanu, care consultă într-o clinică din Slatina, spune că a văzut în doar câteva săptămâni mai mulți copii cu nevoie urgentă de tratament, unii dintre ei de operație. „Numai ieri am avut patru scolioze”, a povestit medicul. După el, majoritatea cazurilor apar la adolescență și sunt descoperite întâmplător, la un consult făcut din alt motiv sau de un părinte care observă ceva. Până atunci, curbura este deja avansată.
Literatura medicală descrie un tipar asemănător. O sinteză publicată în 2025 în Frontiers in Pediatrics arată că scolioza adolescentină, definită printr-o curbură de peste 10 grade, afectează între 1% și 3% dintre adolescenții din lume. Cauza exactă rămâne neclară, iar factorii genetici au un rol important. Medicul Ciobanu confirmă componenta ereditară: într-un caz, fiica a moștenit afecțiunea de la mamă, iar în altul doi frați și bunica aveau scolioză.
Recuperarea: 10 ședințe, de două ori pe an
Nu există tratament medicamentos pentru scolioză. În stadiile în care curbura mai poate fi ținută sub control, rămâne terapia specifică, făcută în cabinete de recuperare. Aici apare prima barieră, spune medicul Ciobanu: el poate prescrie doar câte 10 ședințe, de două ori pe an, decontate prin casa de asigurări de sănătate. În opinia lui, ar fi nevoie de cel puțin două ședințe pe săptămână, pe perioade lungi.
O ședință plătită costă între 50 și 100 de lei, sumă pe care multe familii nu și-o permit. Până de curând, medicul trimitea pacienții la o clinică universitară din București, unde un profesor făcea evaluarea și recomanda planul de recuperare. Cu aprobarea casei de asigurări, copiii puteau urma programul fără să plătească, iar după aproximativ șase luni rezultatele se vedeau pe radiografie. Acum profesorul are și o funcție administrativă și mai puțin timp, așa că accesul s-a îngreunat.
De ce contează timpul
Datele internaționale arată cât de mult poate cântări o intervenție la momentul potrivit. Într-un studiu de referință despre corsete, citat într-o analiză din 2025, 72% dintre pacienții cu corset au evitat agravarea până la nivelul care cere operație, față de 48% dintre cei doar urmăriți. Același text notează că depistarea întârziată duce la așteptări mai lungi, tratamente mai invazive și costuri mai mari.
Costul unui drum de recuperare
Pentru familia din Olt, recuperarea înseamnă mai ales drumuri. Fata merge la kinetoterapie într-un oraș aflat la aproximativ 30 de kilometri, iar un vecin o duce cu mașina contra 110 lei pe cursa dus-întors. Până la evaluarea într-o clinică universitară făcea două ședințe pe săptămână, iar acum i s-au recomandat șase. La același tarif, cele șase deplasări ar costa 660 de lei pe săptămână.
