Între august și noiembrie 2017, Madagascarul a trecut prin cea mai mare epidemie de ciumă din istoria recentă a Africii: 2.417 cazuri raportate și 209 morți, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Epidemia a fost declarată ținută sub control pe 27 noiembrie 2017, la mai puțin de patru luni de la primul caz. Subiectul a revenit în atenție în aceste zile, după moartea unei laborante de la Institutul antipestă din Irkutsk, caz despre care autoritățile ruse spun că nu a fost confirmat drept ciumă și pe care l-am prezentat în ce știm despre ciuma din Rusia.
Câte cazuri a avut epidemia din Madagascar
Ciuma este endemică pe platourile centrale ale Madagascarului, unde țara raportează în medie circa 400 de cazuri pe an, aproape toate de ciumă bubonică, în zone rurale. Epidemia din 2017 a pornit tot de acolo, din districtul Ankazobe, dar a avut trei trăsături neobișnuite: a început mai devreme decât sezonul obișnuit, a ajuns în orașele mari, Antananarivo și portul Toamasina, și a fost dominată de forma pneumonică, cea care se transmite direct de la om la om prin picături respiratorii.
Bilanțul OMS până la 26 noiembrie 2017 arată 2.417 cazuri, dintre care 498 confirmate în laborator, 793 probabile și 1.126 suspecte. Dintre ele, 1.854 (77%) au fost clasificate drept ciumă pneumonică și 355 drept ciumă bubonică. Au murit 209 oameni, o letalitate de 9%, iar boala a apărut în 57 din cele 114 districte ale țării. Până la finalul sezonului, în aprilie 2018, totalul a urcat la 2.671 de cazuri și cel puțin 239 de morți, de peste șase ori media anuală.
Cum a fost oprită
Răspunsul a avut în centru o idee simplă: fiecare bolnav trebuie găsit repede, iar fiecare om care a stat lângă el trebuie să primească antibiotic înainte să se îmbolnăvească. La sfârșitul lui septembrie, guvernul a interzis adunările publice în capitală. De la 1 octombrie, Ministerul Sănătății și OMS au trimis echipe de intervenție rapidă care investigau fiecare caz și reconstituiau lanțul de expuneri.
Urmărirea contacților a fost piesa decisivă. OMS a pregătit peste 4.400 de oameni pentru această muncă. Până la 30 noiembrie, fuseseră identificați 7.494 de contacți, iar toți au primit profilaxie cu doxiciclină sau co-trimoxazol și au fost urmăriți timp de șapte zile. Tratamentul și profilaxia au fost gratuite, ca să nu existe un motiv financiar pentru care cineva să evite clinica.
Restul măsurilor au acoperit logistica pe care o boală rapidă o cere:
- OMS a livrat peste 1,2 milioane de doze de antibiotice și a deblocat 1,5 milioane de dolari din fondul de urgență;
- peste 135 de specialiști OMS și din rețeaua internațională GOARN au fost trimiși în țară;
- Medici fără Frontiere a organizat centre de triaj și tratament, inclusiv în Toamasina;
- Institutul Pasteur din Madagascar a confirmat cazurile și a testat 33 de tulpini de Yersinia pestis, toate sensibile la antibioticele recomandate;
- s-a aplicat un protocol de înmormântări sigure, într-o țară în care ritualurile funerare presupun contact apropiat cu decedații;
- pasagerii au fost verificați la plecarea din aeroporturi și porturi.
Rezultatul s-a văzut în spitale: pe 26 noiembrie, în toată țara mai erau internați doar 13 bolnavi de ciumă. Datele arată și o limită a sistemului: aproape jumătate din cazuri au rămas „suspecte”, fără confirmare de laborator, pentru că diagnosticul s-a făcut sub presiunea timpului, iar tratamentul nu a așteptat rezultatul.
