Sănătate

Suspiciunea de ciumă din Rusia: ce au arătat testele

Ce este ciuma pneumonică, cât de periculoasă este și cât de îngrijorați ar trebui să fim după cazul neconfirmat din Siberia, explică specialiștii citați.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI

Actualizat la 31 octombrie 2026 la 02:01: Am adăugat rezultatele investigației încheiate pe 9 octombrie și evaluările OMS (10 octombrie) și ECDC.

Bacterii Yersinia pestis, agentul care provoacă ciuma, la microscopul electronic
Bacterii Yersinia pestis, agentul care provoacă ciuma, la microscopul electronic

O cercetătoare de 28 de ani de la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkuțk a murit pe 2 octombrie, după o pneumonie severă. Presa locală a sugerat atunci că ar fi fost expusă la bacteria ciumei. Investigațiile încheiate pe 9 octombrie n-au găsit însă niciun agent periculos, nici la ea, nici la persoanele cu care a intrat în contact, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că nu există dovezi că boala s-ar transmite mai departe. Cauza morții rămâne necunoscută.

Bacterii Yersinia pestis, agentul ciumei, văzute la microscopul electronic. Foto: NIAID / Rocky Mountain Laboratories, domeniu public

Ce s-a aflat după primele zile

Potrivit OMS, care a publicat pe 10 octombrie o notă despre caz, femeia a fost internată pe 29 septembrie și a murit pe 2 octombrie. Autoritățile ruse au clasificat decesul drept „pneumonie de etiologie nedeterminată” și au declarat că nu a fost ciumă.

  • Testele: pacienta și contactele ei au fost testate pentru gripă, SARS-CoV-2, alte infecții respiratorii și infecții bacteriene, inclusiv ciumă. Din peste 5.500 de analize, niciuna n-a găsit un agent periculos.
  • Contactele: au fost urmărite zilnic, timp de șapte zile, în spitale sau acasă, iar monitorizarea s-a încheiat pe 9 octombrie. Toate au rămas fără simptome. Printre ele s-au găsit doar două cazuri de COVID-19, trei de rinovirus și unul de Haemophilus.
  • Carantina: conform OMS, a fost pusă în carantină doar spitalul din Șelekhov în care fusese tratată pacienta. Presa a relatat despre aproximativ 200 de persoane izolate pentru observație.
  • Institutul: două comisii independente nu au găsit, potrivit autorităților ruse, niciun incident de biosiguranță în laborator.

OMS precizează totuși că, fără un diagnostic confirmat și pentru că femeia lucra într-un institut care manipulează agenți patogeni periculoși, o expunere în laborator „nu poate fi exclusă complet”. Organizația nu recomandă restricții de călătorie sau de comerț. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a apreciat că informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru o concluzie fermă privind riscul pentru Europa și că urmărește cazul în continuare.

Cum a început alarma

Cercetătoarea lucra la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkuțk pentru Siberia și Extremul Orient, în orașul Șelekhov. Unele relatări de presă au susținut că, pe 25 septembrie, aceasta ar fi spart accidental o eprubetă cu Yersinia pestis, agentul ciumei. Informația nu a fost confirmată de nicio sursă independentă.

Agenția rusă pentru protecția consumatorilor și sănătate publică, Rospotrebnadzor, a comunicat încă din primele zile că testele nu au identificat microorganisme legate de activitatea femeii. Între timp, autoritățile au introdus controale sanitare suplimentare la sosirea călătorilor în Moscova, iar aproape 200 de oameni au fost izolați la Irkuțk.

Medicul Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, observa atunci că ciuma pneumonică este o boală complet diferită de COVID-19 și că o infectare de la o eprubetă spartă presupune, de regulă, o înlănțuire neobișnuită de erori.

Ce este ciuma pneumonică și cât de periculoasă este

Ciuma este o infecție bacteriană care poate lua mai multe forme, în funcție de zona organismului afectată. Ciuma pneumonică apare atunci când bacteria ajunge la plămâni și este singura formă care se poate transmite direct de la om la om, prin picături respiratorii, deși de obicei este nevoie de un contact apropiat pentru ca infecția să se răspândească.

OMS avertizează că, netratată, ciuma pneumonică poate provoca decesul în 18 până la 24 de ore de la apariția simptomelor. Focarele pot fi însă ținute sub control atunci când cazurile sunt depistate din timp, pacienții izolați și tratați corespunzător, iar persoanelor expuse li se administrează antibiotice preventive.

Tratament și simptome

Boala poate fi tratată eficient cu antibiotice, iar ratele de vindecare sunt ridicate atunci când este recunoscută și tratată prompt, ideal în primele 24 de ore de la debutul simptomelor. Acestea includ febră, slăbiciune, dureri de cap și probleme respiratorii, simptome care pot fi ușor confundate cu alte infecții în fazele inițiale, în timp ce starea pacienților se poate agrava rapid.

Specialiștii au semnalat și riscul apariției unor tulpini rezistente la antibiotice, deși numărul acestora rămâne redus, motiv pentru care cer supraveghere continuă.

Cât de frecventă este boala la nivel global

Bacteria Yersinia pestis circulă în continuare în natură, în populațiile de rozătoare sălbatice și în puricii care trăiesc pe acestea, ceea ce face dificilă eradicarea completă a bolii. Potrivit evaluării OMS publicate în septembrie 2026, au fost raportate 3.860 de cazuri suspecte de ciumă la om între 2019 și 2025, marea majoritate în Republica Democratică Congo și Madagascar, care au totalizat aproape 98% din cazurile confirmate.

Cazuri sporadice apar și în alte regiuni, inclusiv în vestul Statelor Unite, unde se înregistrează, în medie, aproximativ șapte îmbolnăviri pe an. Majoritatea cazurilor la nivel mondial sunt de ciumă bubonică, forma pneumonică fiind considerabil mai rară. În Uniunea Europeană nu s-au raportat cazuri de ciumă contractate local în ultimele decenii.

De ce lucrează laboratoarele cu bacteria vie a ciumei

Existența unor laboratoare care studiază ciuma nu reprezintă, prin ea însăși, o dovadă a unui program de arme biologice. Sistemele de sănătate publică au nevoie să poată identifica rapid boala, ceea ce presupune manipularea periodică a unor probe de către cercetători specializați, pentru teste de diagnostic, verificarea sensibilității la antibiotice și dezvoltarea de tratamente și vaccinuri.

Tocmai de aceea, OMS și-a însoțit nota despre cazul de la Irkuțk cu recomandări generale de biosiguranță pentru laboratoare. Organizația subliniază că ele sunt preventive și nu confirmă că ar fi existat o infectare sau un incident în laborator.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

  • Ciuma din Rusia11 articole

    Cazul de ciumă din Irkuțk: ce s-a întâmplat, simptome, tratament și riscul pentru România.

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.