Actualizat la 8 octombrie 2026 la 03:37: Am completat articolul cu simptomele, întrebări frecvente și contextul istoric din România
Bacterii Yersinia pestis, agentul pestei, văzute la microscopul electronic. Foto: NIAID / Rocky Mountain Laboratories, domeniu public
Ciuma, numită în limbaj medical pestă, este o boală infecțioasă care se tratează eficient cu antibiotice, dacă diagnosticul este pus rapid. Precizarea vine de la Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România (CMR), după ce moartea unei laborante din regiunea Irkutsk, în Rusia, a readus boala în atenția publicului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) urmărește cazul din Siberia, iar autoritățile ruse verifică dacă decesul a fost provocat de forma pneumonică a bolii. Semnal a relatat despre laboranta din Irkutsk și persoanele izolate după deces. Mai jos, pe scurt, ce trebuie să știi despre ciumă, pe baza informațiilor CMR și OMS.
Ce este ciuma
Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. „Pestă” și „ciumă” denumesc aceeași boală: primul este termenul medical, al doilea, cel popular. Potrivit CMR, ciuma este o zoonoză, adică trece de la animale la om. Bacteria circulă la rozătoare, precum șobolanul, și ajunge la om prin intermediul puricelui infectat.
De-a lungul istoriei, ciuma a provocat trei mari pandemii, toate înainte de apariția antibioticelor, cu o mortalitate ridicată.
Infografic Semnal: ce este ciuma (pesta), cum se transmite, forme, simptome, tratament și risc. Surse: OMS, Colegiul Medicilor din România
Cum se transmite ciuma
Cel mai des, ciuma se transmite prin înțepătura unui purice infectat. Medicii CMR arată că există și alte căi, inclusiv contactul direct cu animale sau țesuturi infectate.
Ciuma pneumonică este singura formă care se poate transmite de la om la om, pe cale respiratorie. Potrivit OMS, transmiterea interumană a formei bubonice este rară.
Care sunt simptomele ciumei
Potrivit OMS, simptomele apar după o perioadă de incubație de 1-7 zile și seamănă la început cu cele ale gripei: febră apărută brusc, frisoane, dureri de cap și de corp, slăbiciune, greață și vărsături.
Comisia de Boli Infecțioase a CMR descrie trei forme clinice principale:
ciuma bubonică - cea mai frecventă; apar ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona în care s-a produs înțepătura puricelui;
ciuma septicemică - forma sistemică, în care infecția se răspândește în organism;
ciuma pneumonică (pulmonară) - afectează plămânii și permite transmiterea de la om la om; OMS o descrie drept cea mai virulentă formă.
Medicii avertizează că forma bubonică poate evolua spre una dintre formele severe, septicemică sau pulmonară.
Ciuma se poate trata
Da. Ciuma se tratează cu antibiotice, iar diagnosticul precoce și începerea rapidă a tratamentului pot salva viața pacientului, subliniază CMR.
„Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase a CMR. Ea a amintit că îmbunătățirea condițiilor de viață și de igienă, măsurile de sănătate publică și, mai târziu, antibioticele au redus semnificativ impactul bolii.
Fără tratament, riscul este mare. Potrivit OMS, citată de CMR, mortalitatea formei bubonice netratate este de aproximativ 30-60%, iar formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp.
Mai există ciuma? Unde apare astăzi
Da, ciuma nu a dispărut și rămâne endemică în mai multe țări. Conform datelor OMS invocate de CMR, cele mai multe cazuri raportate în perioada 2019-2025 au provenit din Republica Democratică Congo și din Madagascar. Boala poate produce atât cazuri izolate, cât și focare sau epidemii.
În Madagascar, potrivit OMS, cazuri de ciumă bubonică sunt raportate aproape în fiecare an, în sezonul epidemic dintre septembrie și aprilie. Bacteria persistă în rezervoare naturale la animale, în special la rozătoare, ceea ce face eradicarea foarte dificilă.
În România, ultima mare epidemie a fost așa-numita „ciumă a lui Caragea”, izbucnită la București în 1812, la scurt timp după instalarea domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, potrivit istoricilor de la Muzeul Național de Istorie a României.
Hartă Semnal: țările cu cele mai multe cazuri de ciumă raportate în 2019-2025, potrivit OMS, și localizarea cazului suspect din Irkutsk, Rusia
Ce se știe despre cazul de ciumă din Rusia
OMS a precizat că laboranta lucra la un institut care studiază agenți patogeni periculoși, într-o zonă din Siberia în care ciuma circulă natural la animalele sălbatice. Ulterior, OMS a transmis că partea rusă a comunicat că nu a fost înregistrat niciun caz de ciumă în zonă și că nu au fost detectați agenți patogeni de risc ridicat. Organizația a cerut mai multe informații despre testele efectuate și despre cauza decesului.
Autoritățile ruse au anunțat că monitorizarea medicală a fost încheiată pentru peste 90% dintre persoanele care au avut contact cu laboranta. Profesorul Brendan Wren, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, a apreciat că o infecție accidentală de laborator la o singură persoană nu reprezintă un focar și că este puțin probabil să ducă la o epidemie mai largă. Detalii găsiți și în materialul Semnal despre ciuma din Rusia și cât de riscantă este.
Întrebări frecvente despre ciumă
Ciuma și pesta sunt același lucru? Da. Ambii termeni denumesc boala provocată de bacteria Yersinia pestis. Nu trebuie confundată cu pesta porcină africană sau cu pesta micilor rumegătoare, boli ale animalelor provocate de virusuri.
Ciuma este contagioasă? Doar forma pneumonică se transmite ușor de la om la om, pe cale respiratorie. Forma bubonică se transmite de regulă prin înțepătura puricilor infectați.
Cât durează perioada de incubație? Între 1 și 7 zile, potrivit OMS.
Ce a fost ciuma neagră? Este denumirea pandemiei de ciumă din secolul al XIV-lea, care a ucis, potrivit estimărilor, zeci de milioane de oameni în Europa, Asia și Africa.
Există tratament? Da, antibioticele sunt eficiente dacă tratamentul începe repede. Întârzierea crește puternic riscul de deces.
De ce a intervenit Colegiul Medicilor
„Ne dorim ca, atunci când în spațiul public apar diverse subiecte pe sănătate, Colegiul Medicilor din România să ofere informații medicale corecte și puncte de vedere fundamentate, prin intermediul Comisiilor de specialitate ale CMR”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului. Potrivit acesteia, publicul trebuie să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate responsabil.
Surse: Colegiul Medicilor din România (comunicat pe pagina oficială de Facebook), Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite, London School of Hygiene & Tropical Medicine, CNN, Muzeul Național de Istorie a României.
