Mușoiu: Paris-București cu trenul în mai puțin de 24 de ore
Eurodeputatul PSD Ștefan Mușoiu, raportor din umbră pentru S&D, își propune ca drumul cu trenul Paris-București să dureze sub 24 de ore. Parlamentul European a adoptat pe 20 octombrie rezoluția privind trenurile de mare viteză, cu 558 de voturi pentru.
Eurodeputatul Ștefan Mușoiu în studioul Parlamentului European, lângă drapelul Uniunii Europene
Eurodeputatul PSD Ștefan Mușoiu își propune ca o călătorie cu trenul între Paris și București să dureze mai puțin de 24 de ore. Mesajul vine la două zile după ce Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, rezoluția privind conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză, un dosar la care Mușoiu a fost raportor din umbră, adică negociatorul grupului Socialiștilor și Democraților (S&D).
Rezoluția a trecut pe 20 octombrie cu 558 de voturi pentru, 23 împotrivă și 73 de abțineri. Raportor principal a fost eurodeputatul spaniol Vicent Marzà i Ibàñez, din grupul Verzilor/ALE. Textul fusese aprobat pe 5 octombrie de Comisia pentru transport și turism (TRAN), cu 34 de voturi pentru, niciunul împotrivă și 7 abțineri.
Eurodeputatul Ștefan Mușoiu, raportor din umbră pentru grupul S&D la raportul privind trenurile de mare viteză (Foto: Ștefan Mușoiu)
Ce spune Ștefan Mușoiu
Într-o postare pe Facebook, Mușoiu scrie că România trebuie „să depășească statutul de periferie feroviară a Europei” și să intre într-o rețea modernă de transport de mare viteză. El precizează că a votat pentru raport și că ținta de 24 de ore pe ruta Paris-București este angajamentul asumat în Parlamentul European, pentru care spune că va continua să lucreze.
Eurodeputatul enumeră efectele pe care le așteaptă de la dosar: legături mai rapide între România și restul Europei, utile pentru călători, pentru turism și pentru companiile românești; mai multe fonduri europene pentru modernizarea căilor ferate și pentru eliminarea blocajelor de la frontiere; trenuri moderne, bilete integrate și tarife accesibile; locuri de muncă în industria feroviară; o alternativă reală la avion pentru deplasările prin Europa.
Argumentul central al postării este decalajul dintre estul și vestul continentului. Mușoiu susține că Europa poate fi cu adevărat conectată abia când Estul recuperează distanța față de Vest și promite că va sprijini investițiile care leagă de rețea România și celelalte state din Europa Centrală și de Est, alături de marile capitale occidentale. Pentru el, conectivitatea înseamnă șanse egale de dezvoltare și libertatea de a călători mai rapid, mai sigur și la prețuri accesibile.
Aceeași țintă a prezentat-o și jurnaliștilor români la Strasbourg, unde a descris drumul de sub 24 de ore de la Paris sau Madrid la București ca pe un obiectiv de durată, la care dosarul votat poate contribui. Potrivit Adevărul și Realitatea.NET, eurodeputatul a cerut atunci și un tratament fiscal echitabil al trenului față de avion, plus mai multă concurență pe piața feroviară, pentru ca biletele de mare viteză să devină mai ieftine.
Ce cere Parlamentul European
Rezoluția este răspunsul Parlamentului la planul pentru trenuri de mare viteză prezentat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care urmărește o rețea europeană mai rapidă și mai bine conectată până în 2040. Principalele cereri ale eurodeputaților:
finanțare dedicată trenurilor de mare viteză în bugetul multianual al UE pentru 2028-2034, inclusiv păstrarea și consolidarea Mecanismului pentru interconectarea Europei;
legături directe de mare viteză sau conexiuni eficiente pentru marile orașe din toate regiunile, inclusiv cele periferice și mai puțin dezvoltate;
finalizarea rețelei transeuropene de transport TEN-T și identificarea verigilor lipsă, a tronsoanelor abandonate și a legăturilor transfrontaliere cu valoare mare;
bilete mai accesibile, prin reduceri și abonamente, și prețuri transparente;
cooperare mai strânsă cu state din afara UE, precum Elveția, Norvegia și Regatul Unit.
Comisia Europeană a estimat în iunie 2026 că finalizarea rețelei de mare viteză până în 2040 ar costa aproximativ 345 de miliarde de euro, doar pentru infrastructură. Din 2014 încoace, programele UE au alocat peste 100 de miliarde de euro proiectelor feroviare, însă suma acoperă toate tipurile de cale ferată.
Ce înseamnă pentru România
În planul Comisiei, drumul cu trenul București-Budapesta ar urma să scadă de la aproximativ 15 ore, cât durează acum, la puțin peste șase ore. Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă, tot membru al comisiei TRAN, a declarat că România are deja studiile de traseu pentru legăturile cu Budapesta și Sofia, pe care trenurile ar urma să circule cu cel puțin 250 km/h.
Punctul de plecare rămâne modest. România nu are astăzi nicio linie de mare viteză, iar la lansarea planului european Ziarul Financiar nota că trenurile de călători din România circulaseră în anul anterior cu o viteză medie de doar 46 km/h. Lucrările în curs vizează deocamdată rețeaua clasică: CFR a scos recent la licitație lucrări de 4 miliarde de lei pe calea ferată, iar pe magistrala spre Constanța s-a lucrat la modernizarea liniilor din stațiile Fetești și Ciulnița pentru 160 km/h. Rețeaua de mare viteză a Uniunii, de peste 12.000 de kilometri, este concentrată în Franța, Germania, Italia și Spania, iar Comisia însăși descrie Europa Centrală și de Est ca slab conectată.
Ambiția are și critici. Într-o interpelare depusă în aprilie la Camera Deputaților, un deputat AUR a avertizat că infrastructura feroviară românească este învechită și că noul val de investiții europene riscă să favorizeze statele dezvoltate, în condițiile în care România nu și-a finalizat nici coridoarele feroviare clasice. La prezentarea planului, voci critice citate de presă au amintit că proiectele TEN-T convenționale au avansat foarte lent și au pus sub semnul întrebării credibilitatea termenului din 2040.
De reținut: rezoluția adoptată pe 20 octombrie este un raport din proprie inițiativă. Textul fixează poziția Parlamentului European, însă nu alocă bani, nu aprobă proiecte noi și nu obligă statele membre să construiască linii de mare viteză sau operatorii să reducă prețurile. Finanțarea efectivă se va decide în negocierile pentru bugetul UE din perioada 2028-2034.
