Consumul de zahăr în primii ani de viață ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătății mintale, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 45.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost expuse unui consum redus de zahăr în primele 1.000 de zile de viață - din momentul concepției și până în jurul vârstei de doi ani și jumătate - au avut, la maturitate, un risc de anxietate cu 33% mai mic față de cele care nu au trecut prin astfel de restricții, potrivit unei relatări Euronews.
Un „experiment natural" oferit de raționalizarea postbelică
Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au analizat datele medicale a peste 45.000 de persoane născute între 1951 și 1956, o perioadă care a cuprins atât anii în care zahărul era raționalizat în Regatul Unit după cel de-Al Doilea Război Mondial, cât și perioada de după eliminarea restricțiilor. Zahărul a fost raționalizat în Regatul Unit între 1940 și 1953, consumul fiind limitat la aproximativ 40 de grame pe zi în cazul adulților.
Studiul, publicat în revista științifică Translational Psychiatry, a comparat mai multe grupuri: persoane expuse raționalizării încă din viața intrauterină și apoi până la vârsta de șase, 12, 18 sau 24 de luni, persoane expuse doar în perioada intrauterină, precum și persoane care nu au fost niciodată supuse acestor restricții. Diferența dintre aceste grupuri a permis cercetătorilor să izoleze, într-un fel de experiment natural, efectele expunerii timpurii la zahăr.
Risc de anxietate cu o treime mai mic
Persoanele expuse celei mai lungi perioade de raționalizare au raportat o preferință mai redusă pentru alimentele dulci la maturitate și au prezentat un risc semnificativ mai mic de anxietate. Concret, riscul lor de a dezvolta anxietate a fost cu 33% mai mic decât al celor care nu au fost niciodată expuși raționalizării zahărului.
În plus, în rândul persoanelor care au trecut prin perioada de raționalizare, anxietatea și depresia au apărut, de regulă, mai târziu în viață. Vârsta mediană de debut a anxietății a fost de aproximativ 62 de ani în cazul celor expuși cel mai mult restricțiilor, comparativ cu 55 de ani în grupul celor care nu au fost expuși deloc raționalizării - o diferență de șapte ani care sugerează un efect de protecție pe termen lung.
„Cunoașterea întregului impact pe care zahărul îl poate avea asupra sănătății noastre fizice și mintale, de-a lungul vieții, ar putea contribui la elaborarea politicilor de sănătate publică”, a declarat Hana Navratilova, autoarea principală a studiului, citată de Euronews.
