Sănătate

Ce se știe despre produsele zero zahăr, după noi studii

Trialurile randomizate recente nu găsesc efecte nocive ale băuturilor cu îndulcitori, în timp ce studiile observaționale arată asocieri cu declin cognitiv și ficat gras.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Pahar cu băutură carbogazoasă, gheață și pai, pe o masă de lemn, într-un local
Pahar cu băutură carbogazoasă, gheață și pai, pe o masă de lemn, într-un local

Cele mai recente studii randomizate nu găsesc efecte nocive ale băuturilor cu îndulcitori asupra greutății sau a markerilor metabolici, deși studii observaționale le asociază cu declin cognitiv și ficat gras. Pentru produsele zero zahăr, dovezile cele mai solide spun deci mai puțin decât titlurile alarmante, iar întrebările despre efectele pe termen foarte lung rămân deschise.

Ce arată trialurile randomizate

Trialurile randomizate, în care participanții sunt împărțiți aleatoriu în grupuri, sunt considerate cea mai solidă metodă de a stabili o relație de cauză și efect. Cel mai nou, numit SWITCH, a fost publicat la sfârșitul lunii septembrie 2026 în British Journal of Nutrition de cercetători de la universitățile din Liverpool și Leeds. A urmărit 493 de adulți cu exces de greutate, aflați într-un program de slăbit, timp de 104 săptămâni. Unii au băut zilnic apă, alții băuturi cu aspartam, acesulfam K și sucraloză.

După doi ani, pierderea în greutate a fost de 4,8 kilograme în grupul cu băuturi îndulcite și de 3,7 kilograme în grupul cu apă, diferență care nu a fost semnificativă statistic. Nu au apărut diferențe relevante clinic la tensiune sau la colesterol. Potrivit universității, este cel mai lung și cel mai cuprinzător trial de acest fel dedicat băuturilor cu îndulcitori. Studiul a fost finanțat de American Beverage Association, organizația industriei băuturilor din SUA, iar echipa afirmă că a avut control deplin asupra analizei și raportării.

În mai 2026, revista Nutrients a publicat o sinteză narativă a trialurilor europene SWEET, SWITCH și Sweet Tooth. Revizuirea a fost sprijinită de comitetul pentru îndulcitori cu zero sau puține calorii al Institute for the Advancement of Food and Nutrition Sciences (IAFNS). În trialul SWEET, participanții care au inclus îndulcitori în alimentație și-au menținut după 12 luni o pierdere în greutate cu aproximativ 1,6 kilograme mai mare decât cei care i-au evitat, fără diferențe la nivelul grăsimii corporale. Glicemia, insulina, tensiunea, colesterolul și enzimele hepatice au fost în general stabile și comparabile între grupuri. Autorii nu au găsit dovezi că înlocuirea zahărului cu îndulcitori afectează negativ greutatea, sănătatea metabolică sau preferința pentru gustul dulce.

La persoanele cu diabet de tip 2, un trial publicat în ianuarie 2026 în Diabetes Care a arătat că înlocuirea băuturilor cu îndulcitori cu apă, timp de 24 de săptămâni, nu a îmbunătățit controlul glicemiei. O meta-analiză din septembrie 2026, bazată pe zece trialuri mici și de scurtă durată, nu a găsit efecte semnificative ale sucralozei asupra microbiomului intestinal.

Ce arată studiile observaționale

Alte cercetări, de tip observațional, au găsit asocieri îngrijorătoare. Într-un studiu publicat în Neurology în septembrie 2025, realizat pe 12.772 de adulți din Brazilia urmăriți aproximativ opt ani, consumatorii cu cel mai mare aport de îndulcitori au avut un declin cognitiv cu 62% mai rapid, echivalent cu circa 1,6 ani de îmbătrânire a creierului. Asocierea a fost mai puternică la adulții sub 60 de ani. Autorii au precizat că studiul nu poate demonstra cauzalitatea.

La congresul de gastroenterologie UEG Week din octombrie 2025 au fost prezentate date din UK Biobank, privind 123.788 de adulți urmăriți în medie 10,3 ani. Cei care beau zilnic peste 250 de grame de băuturi cu îndulcitori, aproximativ o doză, aveau un risc cu 60% mai mare de ficat gras, față de 50% pentru băuturile cu zahăr. Înlocuirea acestor băuturi cu apă a fost asociată cu un risc mai mic.

Cercetători de la Universitatea Cambridge au explicat, într-o analiză a ghidului OMS din 2023, de ce astfel de rezultate cer prudență. Persoanele care au deja probleme de greutate pot alege mai des produse cu îndulcitori, ceea ce poate crea impresia că ele sunt cauza bolii.

Ce spun OMS și EFSA

În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a sugerat, printr-o recomandare condiționată, ca îndulcitorii să nu fie folosiți pentru controlul greutății sau pentru reducerea riscului de boli netransmisibile. OMS a precizat că legătura observată în studii ar putea fi influențată de caracteristicile participanților, iar recomandarea nu se aplică persoanelor cu diabet preexistent. Ghidul s-a bazat în mare măsură pe studii de cohortă și a fost contestat de alți cercetători, care cer acordarea unei greutăți mai mari trialurilor randomizate.

Pe 10 septembrie 2026, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a reevaluat sarea de aspartam-acesulfam și nu a găsit motive de îngrijorare la nivelurile actuale de consum. Detalii despre această decizie găsiți în articolul EFSA nu găsește riscuri la îndulcitorul cu aspartam.

Ce rămâne neclar

Trialurile randomizate sunt scurte în comparație cu bolile care se dezvoltă în decenii, cum este demența. Unele au fost realizate pe persoane care urmau programe de slăbit, deci rezultatele nu pot fi extinse automat la întreaga populație. Majoritatea studiilor au analizat în special băuturile, nu toate produsele etichetate „zero zahăr". Studiile observaționale, în schimb, nu pot separa efectul îndulcitorilor de cel al stilului de viață.

În concluzie, nici dovezile despre pericol, nici cele despre inocuitate nu sunt definitive. Cercetătorii care au prezentat studiul despre ficat au spus că apa rămâne cea mai bună alegere. Despre alte cercetări pe această temă puteți citi în articolele Un studiu făcut pe șoareci pune sub semnul întrebării dieta fără zahăr și Îndulcitorii artificiali nu ajută la slăbit.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.