Sănătate

Ar trebui să ne temem de radiațiile de la CT și radiografii?

Studii recente leagă scanările CT de mii de cazuri viitoare de cancer. Radiologii contestă metoda, dar noi date din 2026 arată o asociere reală.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Poziționarea unui pacient pentru o scanare CT, imagine ilustrativă
Poziționarea unui pacient pentru o scanare CT, imagine ilustrativă

Un studiu publicat în aprilie 2025 în JAMA Internal Medicine a estimat că radiațiile de la scanările CT ar putea sta, în timp, la baza a aproximativ 5% din toate cazurile noi de cancer diagnosticate anual în Statele Unite. Cifra a stârnit o dezbatere aprinsă în comunitatea medicală, iar organizațiile de radiologie au contestat rapid metoda de calcul. Un an mai târziu, primele date reale de la pacienți urmăriți în timp par să confirme, parțial, îngrijorarea.

Ce arată studiul din 2025

Cercetarea, condusă de dr. Rebecca Smith-Bindman, profesoară de epidemiologie la Universitatea California, San Francisco (UCSF), a pornit de la aproape 93 de milioane de scanări CT făcute pe 61,5 milioane de pacienți americani, în 2023. Folosind un model de risc bazat pe rapoartele Academiei Naționale de Științe a SUA privind efectele radiațiilor ionizante, date obținute inclusiv din studiile pe supraviețuitorii bombardamentelor de la Hiroshima și Nagasaki, echipa a estimat că aceste scanări vor duce, pe parcursul vieții pacienților expuși, la aproximativ 103.000 de cazuri viitoare de cancer.

Riscul nu e distribuit egal. Cele mai multe cazuri sunt așteptate din CT-urile abdominale și pelvine, aproximativ 37.500, adică 37% din total, urmate de CT-urile toracice, cu circa 21.500 de cazuri. Pe tipuri de cancer, cele mai frecvente ar fi cancerul pulmonar, cel de colon, leucemia și cancerul de vezică urinară, iar la femei, cancerul de sân ocupă locul al doilea. Deși riscul per scanare e mai mare la copii și adolescenți, cele mai multe cazuri estimate vin totuși de la adulți, pur și simplu pentru că aceștia fac mult mai multe CT-uri.

De ce contestă radiologii cifrele

Colegiul American de Radiologie a criticat public studiul, arătând că se bazează pe un model teoretic de risc, nu pe date observate direct la pacienți reali. Organizația a subliniat că nu există, până acum, niciun studiu publicat care să demonstreze o legătură directă, confirmată clinic, între scanările CT, chiar și repetate, și apariția cancerului la pacienți concreți.

Echipa Smith-Bindman a continuat, totuși, cercetarea în aceeași direcție. Într-un studiu ulterior, publicat în septembrie 2025 în New England Journal of Medicine, aceiași autori au analizat datele a peste 3,7 milioane de copii din SUA și Canada și au găsit o asociere între imagistica medicală și 10,1% dintre cancerele hematologice (ale sângelui) diagnosticate la acest grup de vârstă. De această dată, cercetătorii au ajustat statistic pentru un tip de eroare numită „cauzalitate inversă", situația în care un copil face un CT tocmai pentru un simptom care se dovedește ulterior a fi al bolii, nu cauzat de scanare, eliminând din analiză investigațiile făcute cu mai puțin de șase luni înainte de diagnostic. Grija pentru siguranța copiilor la investigații medicale se leagă, de altfel, de o discuție mai largă despre prevenția sănătății copiilor, care cere responsabilitate comună din partea medicilor și a părinților deopotrivă.

Ce arată, în 2026, primele date reale de la pacienți

Critica principală adusă studiului din 2025, că se bazează pe un model, nu pe pacienți urmăriți în timp, a primit un răspuns parțial în ianuarie 2026, când cercetători din Australia și Hong Kong au publicat, în revista Communications Medicine, un studiu de cohortă real, făcut pe pacienți politraumatizați din Australia de Vest, urmăriți în medie aproape șase ani.

Echipa a analizat datele a 2.662 de pacienți adulți internați pentru traumatisme, între 2004 și 2020, cărora li s-a măsurat exact doza de radiații primită din CT-urile făcute în spital. Rezultatul, o expunere mai mare la radiații a fost asociată cu un risc mai mare de cancer nou diagnosticat ulterior, iar la pacienții cu cele mai mari doze, riscul de deces prin cancer a fost de peste trei ori mai mare decât la cei cu doze mici. Cele mai frecvente cauze de deces prin cancer, în acest grup, au fost cancerul pulmonar, cancerul cerebral și cel de pancreas.

Autorii înșiși atrag atenția asupra limitelor, e un studiu observațional, care arată o asociere, nu o relație de cauzalitate dovedită, iar concluzia lor practică rămâne echilibrată, în cazul unui traumatism grav, riscul imediat de deces depășește cu mult riscul pe termen lung legat de radiații, iar CT-ul rămâne justificat. Recomandarea lor e alta, folosirea, acolo unde e posibil clinic, a unor protocoale de scanare cu doze mai mici, mai ales la pacienții tineri.

Ce spun medicii despre riscul real, în practică

Dincolo de disputa științifică, medicii radiologi subliniază un principiu de bază, folosit deja la fiecare decizie de a recomanda sau nu o investigație, riscul teoretic al radiațiilor trebuie mereu comparat cu beneficiul diagnosticului. Dozele folosite azi sunt controlate strict și ajustate automat de aparatele moderne, în funcție de zona examinată și de conformația pacientului, iar riscul asociat unei singure investigații justificate medical rămâne, în majoritatea cazurilor, foarte mic.

Recomandarea practică rămâne aceeași, dinaintea studiilor, un pacient nu ar trebui să refuze o investigație imagistică recomandată de medic pentru un motiv clar. În schimb, în cazul unor afecțiuni cronice care necesită CT-uri repetate de-a lungul vieții, discuția cu medicul despre metode alternative de imagistică, mai puțin iradiante sau deloc, precum RMN-ul sau ecografia, rămâne o opțiune rezonabilă de pus pe masă, la fel cum medicul stabilește și ce alte analize medicale sunt recomandate în funcție de vârstă.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.