Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cronice și, de multe ori, nu are simptome vizibile, motiv pentru care recunoașterea semnelor bolii contează pentru orice pacient. Un nou studiu realizat pe date din programul de cercetare *All of Us*, finanțat de Institutul Național de Sănătate al SUA (NIH), arată însă că boala nu e tratată la fel pentru toată lumea: pacienții afroamericani și hispanici din SUA încep tratamentul cu valori mai mari ale tensiunii și răspund, în medie, mai slab la mai multe medicamente antihipertensive comune, comparativ cu pacienții albi.
Cine a fost inclus în studiu
Cercetarea, publicată în revista Clinical Pharmacology & Therapeutics și coordonată de Slavina Goleva, de la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman, a analizat datele a 17.718 participanți: 9.863 albi, 5.067 afroamericani și 2.788 hispanici, toți diagnosticați cu hipertensiune și tratați cu cel puțin unul dintre cele 19 medicamente antihipertensive analizate. Eficacitatea fiecărui medicament a fost calculată prin măsurarea scăderii tensiunii arteriale sistolice la cel puțin 28 de zile după începerea tratamentului.
Tratamentul începe mai târziu, la tensiuni mai mari
Deși pacienții afroamericani și hispanici au început tratamentul la o vârstă medie mai mică decât cei albi, cu 7 și, respectiv, 5 ani, valoarea tensiunii la începutul tratamentului a fost semnificativ mai mare la aceste două grupuri: în medie 136 mmHg, față de aproximativ 131 mmHg la pacienții albi. Autorii spun că datele arată nevoia unei depistări și a unui tratament mai timpuriu al hipertensiunii în populațiile afroamericană și hispanică. Un ghid recent despre valorile periculoase ale tensiunii arteriale explică de ce depistarea timpurie contează pentru prevenirea complicațiilor.
Medicamentele, mai puțin eficiente pentru unele grupuri
Cercetătorii au ajustat rezultatele ținând cont de venituri și tipul de asigurare medicală, pentru că pacienții afroamericani și hispanici din studiu au raportat, în medie, venituri mult mai mici și au fost mai des asigurați prin programul public Medicaid decât pacienții albi. Chiar și așa, diferențele s-au menținut: majoritatea medicamentelor antihipertensive analizate au rămas mai puțin eficiente la participanții afroamericani și hispanici, iar diferența a fost semnificativă statistic pentru 6 din cele 19 medicamente analizate.
Un exemplu concret, dintr-un alt studiu
Tiparul e confirmat și de alte cercetări. Un studiu clinic separat, publicat în 2021 în American Journal of Medicine, a comparat direct hidroclorotiazida și clortalidona, două diuretice folosite frecvent în tratamentul hipertensiunii, la pacienți albi și afroamericani. La pacienții albi, clortalidona a redus tensiunea arterială semnificativ mai mult decât hidroclorotiazida. La pacienții afroamericani, diferența nu a fost la fel de clară din punct de vedere statistic, deși efectele secundare au fost mai frecvente.
Prescripții diferite, în funcție de rasă și etnie
Studiul realizat de echipa Goleva a mai arătat că pacienții afroamericani au primit mai multe medicamente antihipertensive decât ceilalți participanți: 58% dintre ei au primit mai mult de un medicament, față de 52% dintre pacienții albi și 50% dintre cei hispanici. De asemenea, doar 64% dintre pacienții afroamericani au primit, ca primă linie de tratament, un medicament recomandat de ghidurile americane din 2017, comparativ cu 76% dintre pacienții albi și 82% dintre cei hispanici.
Ce recomandă autorii studiului
Cercetătorii subliniază că rezultatele nu indică o cauză biologică unică a diferențelor observate. Factori precum accesul inegal la servicii medicale, condițiile de mediu sau alimentația ar putea influența, de asemenea, eficacitatea tratamentului. Autorii recomandă o mai bună aderență la ghidurile de tratament de primă linie și susțin nevoia unor abordări personalizate în funcție de rasă și etnie, care ar putea reduce numărul total de medicamente prescrise fiecărui pacient.
