Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Sănătate

EFSA nu găsește riscuri la îndulcitorul cu aspartam

EFSA a reevaluat E 962, sarea de aspartam-acesulfam, și nu a găsit riscuri, în timp ce trei ONG-uri contestă concluzia și cer interzicerea aspartamului.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Cutie de băutură dietetică pe o masă, exemplu de produs îndulcit cu aspartam
Cutie de băutură dietetică pe o masă, exemplu de produs îndulcit cu aspartam

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a anunțat joi că sarea de aspartam-acesulfam (E 962), un aditiv folosit în băuturi răcoritoare, iaurturi și alte produse cu valoare energetică redusă, nu prezintă riscuri pentru sănătate în condițiile actuale de consum. Concluzia este contestată de trei organizații neguvernamentale, care o consideră nefondată în raport cu studiile științifice recente, relatează AFP, citată de Agerpres.

Sarea de aspartam-acesulfam se descompune, după ingestie, în două substanțe distincte: aspartam (E 951) și acesulfam K (E 950). EFSA, agenție a Uniunii Europene cu sediul la Parma, a reevaluat atât aditivul combinat, cât și cele două componente ale sale.

Ce a concluzionat agenția europeană

Experții EFSA nu au identificat probleme de siguranță legate de utilizările și nivelurile actuale de utilizare raportate pentru acesulfam K, aspartam și sarea de aspartam-acesulfam. Evaluarea s-a bazat pe doza zilnică admisibilă (DZA) stabilită anterior pentru aspartam, fixată la 40 mg pe kilogram de greutate corporală pe zi și reconfirmată acum, precum și pe DZA revizuită pentru acesulfam K, de 15 mg pe kilogram de greutate corporală pe zi.

Potrivit agenției, estimările actuale privind expunerea, pentru toate grupele de vârstă, rămân sub aceste praguri. EFSA a recomandat totodată actualizarea specificațiilor tehnice ale Uniunii Europene pentru E 962, astfel încât să fie aliniate cu cele aplicabile aspartamului și acesulfamului K folosite la fabricarea acestui aditiv.

Un aditiv puțin cunoscut publicului

Spre deosebire de aspartam, prezent în mii de produse, sarea de aspartam-acesulfam este mai rar folosită separat și are un profil de reglementare mai puțin documentat. Chiar și așa, evaluarea sa a devenit ocazia pentru EFSA de a-și actualiza și analiza privind aspartamul, a cărui ultimă evaluare completă, detaliată și în articolul despre parcursul aspartamului de la îndulcitor obișnuit la substanță posibil cancerigenă, datează din 2013.

ONG-urile numesc avizul „scandalos”

Organizațiile Foodwatch, Yuka și Liga împotriva Cancerului au calificat drept „scandalos” avizul publicat de EFSA, susținând că agenția nu vede nicio problemă în nivelul actual de consum zilnic de aspartam, deși riscurile pentru sănătate ar fi fost documentate prin studii independente recente. Cele trei organizații au transmis un comunicat comun în acest sens.

Potrivit aceluiași comunicat, peste 400.000 de persoane din Europa au semnat o petiție prin care se cere interzicerea preventivă a aspartamului în Uniunea Europeană. ONG-urile amintesc că, în 2023, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), organism al Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat aspartamul drept substanță „posibil cancerigenă pentru oameni”, pe baza unei analize a literaturii științifice independente, disponibilă public.

Diferența dintre „posibil cancerigen” și „interzis”

Clasificarea IARC din 2023 nu a fost, la momentul respectiv, urmată de o recomandare de interzicere. Un comitet comun al Organizației Mondiale a Sănătății și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a menținut doza zilnică admisibilă existentă, considerând că aspartamul rămâne sigur pentru consum dacă este respectată. Distincția, adesea trecută cu vederea în dezbaterea publică, este centrală în controversa actuală: agențiile de reglementare separă întrebarea „poate substanța, teoretic, să fie asociată cu un risc?” de întrebarea „la ce doze devine acest risc relevant în practică?”.

Un dosar cu istorie lungă în Uniunea Europeană

Aspartamul este autorizat de zeci de ani în Uniunea Europeană și rămâne unul dintre cei mai studiați aditivi alimentari din lume. El este folosit pe scară largă în băuturile carbogazoase fără zahăr, în iaurturi și în alte produse dietetice, ca alternativă la zahăr pentru persoanele care vor să reducă aportul caloric sau nivelul de glicemie. Nu este prima dată când aceste băuturi ajung în atenția publicului: anul acesta, băuturile carbogazoase fără zahăr au fost subiectul unui alt avertisment medical, tot legat de îndulcitorii pe care îi conțin.

Reevaluările periodice fac parte dintr-un program mai amplu al Uniunii Europene, prin care toți aditivii aprobați înainte de 2009 sunt reanalizați pe rând, pe măsură ce apar date științifice noi. Sucraloza, zaharina și alți îndulcitori au trecut deja prin acest proces în ultimii ani, iar aspartamul rămâne, alături de sarea sa combinată cu acesulfam K, printre cele mai disputate substanțe din această categorie.

Ce înseamnă asta pentru consumatori

Pentru moment, poziția oficială a autorităților europene rămâne neschimbată: aspartamul și derivatele sale pot fi consumate în limitele DZA stabilite, fără riscuri documentate la nivelul populației generale. Persoanele care vor să reducă expunerea la îndulcitori artificiali pot verifica eticheta produselor, unde aditivii apar codificați (E 951, E 950, E 962) — un exercițiu detaliat și în ghidul despre cum se citește eticheta nutrițională înainte de cumpărături — sau pot opta pentru alimente și băuturi fără îndulcitori de sinteză.

Dezbaterea dintre agențiile de reglementare și organizațiile civice nu pare, însă, să se încheie curând. ONG-urile promit să continue presiunile pentru o reevaluare mai strictă, în timp ce EFSA își menține poziția bazată pe literatura științifică disponibilă la acest moment.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.