Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, are șanse mari să rămână la putere după alegerile naționale de sâmbătă, potrivit Digi24. Susținător ferm al Ucrainei, el conduce în sondaje, într-o țară în care tot mai mulți alegători se tem de o posibilă agresiune rusă.
Kulbergs, în vârstă de 47 de ani și fost pilot de curse, a ajuns la putere în luna mai, după destrămarea coaliției anterioare. Aceasta a căzut din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în spațiul aerian al Letoniei.
Dronele ucrainene și acuzațiile la adresa Rusiei
Dronele erau ucrainene, dar oficialii au acuzat Rusia că le-a determinat să se abată de la traiectoriile de zbor. Oficialii din țările baltice avertizează de luni de zile că Moscova organizează atacuri de sabotaj, cibernetice și alte atacuri hibride în toată Europa, pentru a eroda sprijinul acordat Ucrainei și pentru a semăna teamă.
Aceiași oficiali resping însă îngrijorările potrivit cărora Rusia ar fi capabilă să lanseze un atac direct asupra NATO. Rusia afirmă că acuzațiile sunt nefondate și rezultatul isteriei antiruse.
Pe parcursul campaniei, Kulbergs a promis „sprijin neclintit pentru Ucraina” și mai multe capacități anti-drone pentru Letonia.
Lista Unită conduce în sondaje, dar cu doar 14,4%
Partidul de centru „Lista Unită”, al lui Kulbergs, are 14,4% din intențiile de vot. Șapte partide sunt așteptate să obțină locuri în parlament, așa că formarea unei coaliții va fi probabil o sarcină dificilă.
Premierul recunoaște că societatea e împărțită. „Războiul din Ucraina a divizat societatea noastră. Mulți oameni nu împărtășesc aceeași viziune”, a declarat el miercuri, la Riga. „O parte destul de mare a societății nu percepe Rusia ca pe o amenințare, nu înțelege de ce guvernul investește sume mari în apărare. Se înșală”, a adăugat Kulbergs.
Partidele pro-ruse, pe locurile al doilea și al treilea
Partidul pro-rus „Puterea Suverană”, sprijinit de minoritatea substanțială de vorbitori de limbă rusă din Letonia, este al doilea în sondaje, cu 9,4%. Formațiunea promite să oprească ajutorul acordat efortului de război al Ucrainei. Liderul ei, Julia Stepanenko, a refuzat să spună dacă susține sancțiunile economice împotriva Rusiei. „Alegătorii noștri vor pace”, a declarat ea.
Pe locul al treilea se află populistul „Letonia pe Primul Loc”, fondat de un magnat cu legături cu oligarhii ruși. Partidul pare să fi atras tot mai mulți alegători pro-ruși, printr-o campanie care promite să reducă decalajele dintre etnicii letoni și cei ruși.
Analiștii sondajelor spun că mulți letoni sunt dezamăgiți de politica divizivă a țării, iar o treime se declară indecși sau spun că nu vor vota. Prezența la urne poate conta mult pentru rezultat, în special în rândul etnicilor ruși.
„Rușii din Letonia sunt, în general, pro-Rusia, dar la alegerile din 2022 au stat în mare parte deoparte, jenați de război”, a spus Arnis Kaktins, specialist în sondaje. „Dacă se vor prezenta la vot de data aceasta, partidele cu orientare pro-rusă vor obține rezultate bune”, a prevăzut el.
O țară cu 1,9 milioane de locuitori, între Rusia și aliații din NATO
Letonia este situată între Marea Baltică și cei doi aliați ai săi din Uniunea Europeană și NATO, Estonia și Lituania, la nord și la sud, cu Rusia și Belarus la est. Etnicii ruși reprezintă aproximativ o treime din populația capitalei Riga și jumătate din locuitorii orașului Daugavpils.
Daugavpils are 94.000 de locuitori și se află la 24 de kilometri de Lituania și la 33 de kilometri de Belarus. Acolo, vulnerabilitatea geografică a țării se simte mai direct decât la Riga, aflată pe malul Mării Baltice.
Secțiile de votare se deschid sâmbătă la ora 8:00 și se închid la ora 20:00. Primele rezultate sunt așteptate în câteva ore, iar rezultatul final va fi clar probabil după miezul nopții.
