Cafeaua, analizată prin prisma axei intestin-creier
Un studiu publicat în revista Nature Communications arată că cafeaua cu cofeinăși cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și pot avea efecte diferite asupra memoriei, atenției, stresului și stării de spirit. Cercetarea este prezentată ca prima care examinează în detaliu legătura dintre cafea și așa-numita axă intestin-creier, sistemul de comunicare dintre bacteriile din intestin și creier.
Rezultatele sugerează că beneficiile asociate consumului de cafea nu țin doar de cofeină. Potrivit autorilor, și alte componente ale băuturii ar putea contribui la efectele observate, inclusiv asupra dispoziției și a unor funcții cognitive.
Cum a fost organizată cercetarea?
La studiu au participat 62 de persoane, împărțite în două grupuri: 31 de consumatori obișnuiți de cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanții au fost evaluați psihologic, au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația, iar cercetătorii au analizat probe biologice pentru a urmări schimbările din microbiom și din starea generală.
Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau între trei și cinci cești pe zi, cantitate considerată moderată și sigură de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. În prima etapă, participanții au întrerupt consumul de cafea timp de două săptămâni, după care băutura a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb.
Jumătate dintre participanți au primit cafea cu cofeină, iar ceilalți cafea decofeinizată. Această metodă a permis compararea mai clară a efectelor celor două variante asupra organismului.
Ce efecte au fost observate?
Potrivit cercetătorilor, ambele tipuri de cafea au fost asociate cu niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate. Acest rezultat indică faptul că efectele asupra stării de spirit nu sunt explicate exclusiv de cofeină.
În același timp, au fost observate modificări la nivelul microbiomului intestinal. La persoanele care consumau cafea au fost identificate niveluri mai ridicate ale unor bacterii precum Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, despre care se crede că au un rol în digestie și în producerea unor compuși care susțin echilibrul intestinal.
Au fost semnalate și niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate în studii anterioare cu stări emoționale pozitive. Cercetătorii notează că aceste modificări pot face parte din mecanismul prin care cafeaua influențează atât intestinul, cât și creierul.
De ce cafeaua decofeinizată a atras atenția?
Una dintre concluziile notabile ale studiului este că îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată. Autorii cred că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, cum sunt polifenolii, și nu de cofeină.
În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată în special cu creșterea vigilenței. Diferența dintre cele două variante arată că băutura poate acționa pe mai multe căi biologice, iar efectele sale nu sunt identice în toate situațiile.
Ce înseamnă rezultatele pentru consumatori?
Studiul nu schimbă recomandările generale privind consumul moderat de cafea, dar adaugă un strat nou de înțelegere asupra modului în care această băutură interacționează cu organismul. Pentru public, concluzia principală este că cafeaua și intestinul par să fie conectate mai strâns decât se credea, iar efectele pot merge dincolo de simpla stare de alertă.
Autorii cercetării subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste rezultate și pentru a înțelege mai bine ce componente ale cafelei produc fiecare efect observat. Până atunci, cercetarea oferă o explicație mai nuanțată pentru popularitatea uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume.
