Sesizare la CCR pe legea guvernanței corporative
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu legea de aprobare a OUG nr. 22/2025 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea Constituției și că forma finală votată de Parlament diferă semnificativ de cea dezbătută inițial în Senat.
Legea a fost trimisă la promulgare pe 21 martie, însă președintele a decis să o conteste înainte de intrarea în vigoare. În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan invocă în special încălcarea principiului bicameralismului, potrivit căruia ambele camere ale Parlamentului trebuie să dezbată în mod real același conținut legislativ.
De ce invocă președintele bicameralismul?
Potrivit argumentelor prezentate de șeful statului, forma adoptată de Senat a fost modificată substanțial în Camera Deputaților, fără ca Senatul să mai aibă ocazia să analizeze noile prevederi. Mai mult, toate modificările făcute anterior de Senat au fost eliminate, iar deputații au introdus și un punct complet nou, care nu fusese discutat în prima cameră sesizată.
Nicușor Dan avertizează că, în aceste condiții, legea riscă să intre în vigoare conținând prevederi asupra cărora Senatul nu s-a pronunțat. În opinia sa, acest lucru afectează procedura parlamentară și poate transforma procesul legislativ într-unul formal, fără dezbatere reală în ambele camere.
Sesizarea la CCR nu vizează doar forma de adoptare, ci și conținutul unor articole care, în viziunea președintelui, pot genera interpretări largi și neclare în privința beneficiilor acordate membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat.
Ce prevederi au stârnit controverse?
Legea reglementează modul de conducere al companiilor de stat și aduce modificări privind beneficiile acordate membrilor consiliilor de administrație. Un articol modificat prevede că plata asigurării de răspundere profesională este suportată de întreprinderea publică și nu face parte din remunerație. Totodată, contractele de mandat pot include și alte beneficii, cu condiția ca totalul acestora să nu depășească anual echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare.
Diferența față de forma anterioară este că au fost eliminate exemplele concrete de cheltuieli care puteau fi decontate, precum transportul, diurna sau cheltuielile de reprezentare. Președintele consideră că această eliminare lărgește prea mult zona de interpretare și poate permite includerea aproape oricărui tip de cheltuială în categoria beneficiilor, în limita plafonului stabilit.
În sesizare, șeful statului susține că o asemenea formulare poate îngreuna verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici și poate afecta activitatea instituțiilor care monitorizează performanța și cheltuielile întreprinderilor de stat. De asemenea, el afirmă că sunt atinse inclusiv prevederi constituționale privind protejarea intereselor economice naționale.
Ce urmează după sesizarea depusă la CCR?
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu Constituția. Judecătorii constituționali pot admite argumentele președintelui sau pot respinge contestația, caz în care actul normativ va putea fi promulgat și va intra în vigoare.
Dacă CCR va admite sesizarea, legea va fi retrimisă Parlamentului pentru reexaminare. În acest scenariu, deputații și senatorii ar trebui să reia procedura și să corecteze eventualele probleme de constituționalitate identificate de Curte.
Controversa apare într-un moment în care guvernanța companiilor de stat rămâne un subiect sensibil, mai ales din perspectiva transparenței, a controlului asupra cheltuielilor și a modului în care sunt stabilite beneficiile pentru conducerea întreprinderilor publice.
Președintele invocă încălcarea principiului bicameralismului.
Criticile vizează și formularea vagă a beneficiilor pentru administratori.
CCR va decide dacă legea poate fi promulgată sau trebuie reexaminată.
În esență, sesizarea lui Nicușor Dan readuce în prim-plan disputa dintre eficiența legislativă și respectarea strictă a procedurilor constituționale.
