Germania a cerut sâmbătă renunțarea laprincipiul unanimitățiiîn politica externă și de securitate a Uniunii Europene, după blocajele repetate ale Ungariei asupra sprijinului pentru Ucraina.
Berlinul vrea vot cu majoritate în politica externă
Ministrul de externe german Johann Wadephul a spus pentru publicațiile din grupul media Funke că UE trebuie să poată lua decizii mai repede. Declarația vine pe fondul disputei cu Budapesta privind un credit important pentru Kiev, susținut de celelalte state membre, dar respins de guvernul condus de Viktor Orban.
„Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat Wadephul. Mesajul său este direct: un singur stat nu ar mai trebui să poată bloca poziția comună a Uniunii în dosarele sensibile.
Wadephul a spus și că susține trecerea la majoritatea calificată în Consiliul UE. Formula actuală îi dă fiecărui stat membru drept de veto în multe chestiuni, iar acest lucru a produs tensiuni vizibile în dosarele legate de Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei.
Ce înseamnă majoritatea calificată
Majoritatea calificată nu înseamnă vot simplu. Pentru adoptarea unei decizii este nevoie ca cel puțin 55% dintre statele membre să voteze pentru, adică 15 din cele 27 de țări ale UE, iar acestea să reprezinte cel puțin 65% din populația totală a Uniunii.
Regula este folosită deja în numeroase domenii europene. În politica externă însă,principiul unanimitățiirămâne regula care le oferă statelor un control direct asupra deciziilor sensibile. Abținerea nu blochează decizia, dar un vot împotrivă o poate opri.
De ce contează blocajul Ungariei
Wadephul s-a referit explicit la opoziția Ungariei față de un credit important pentru Kiev. În ultimele luni, Budapesta a fost acuzată că întârzie sau diluează deciziile europene privind sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, într-un moment în care Bruxellesul încearcă să mențină presiunea asupra Moscovei.
Pentru Germania, problema nu este doar una tehnică. Berlinul vrea o Uniune care reacționează rapid la crize, iar blocajele repetate din Consiliul UE au alimentat ideea că mecanismul actual este prea lent. În practică, o singură capitală poate amâna luni întregi o decizie care are nevoie de consens.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor avea loc în vara lui 2029, iar Wadephul a sugerat că schimbarea ar trebui discutată și decisă înainte de finalul actualei perioade legislative. Mesajul are și o miză politică internă: Germania încearcă să arate că apără o Europă mai eficientă, nu una paralizată de veto-uri.
Ce ar însemna pentru România și pentru UE
O eventuală limitare aprincipiului unanimitățiiar schimba raportul de forțe în Consiliul UE. Pentru România, asta ar putea însemna o Uniune mai rapidă în dosare precum securitatea la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și răspunsul la presiunea Rusiei asupra flancului estic.
Pe de altă parte, o astfel de reformă ar reduce și pârghiile statelor mai mici, care folosesc veto-ul pentru a-și apăra interesele naționale. Bucureștiul a mizat adesea pe negocieri dure în dosare de buget, extindere sau fiscalitate, unde unanimitatea rămâne încă o protecție politică importantă.
În Tratatul UE, votul în unanimitate se aplică deja în mai multe domenii sensibile: politica externă și de securitate comună, extinderea Uniunii, bugetul pe termen lung, resursele proprii, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri din justiție și afaceri interne. Din acest motiv, orice schimbare ar cere un acord politic larg și negociere dificilă între capitale.
Debatul nu este nou la Bruxelles, dar declarația lui Johann Wadephul împinge subiectul în față exact când UE încearcă să mențină sprijinul pentru Kiev și să păstreze unitatea în fața Rusiei. În următoarele luni, tema va reveni în Consiliul UE, iar discuțiile despre reformă vor fi legate de finanțarea Ucrainei și de pregătirea agendei europene pentru 2025.
