Orientul Mijlociu

SUA lovesc rețeaua care vindea pavilioane false Iranului

Trezoreria SUA a sancționat o rețea din India care vindea pavilioane false navelor cu petrol iranian, dar și o firmă turcă din aviație.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Fațada clădirii Departamentului Trezoreriei SUA din Washington, cu inscripția „The Department of the Treasury” deasupra intrărilor. Foto: G. Edward Johnson / Wikimedia Commons, CC BY 4.0
Fațada clădirii Departamentului Trezoreriei SUA din Washington, cu inscripția „The Department of the Treasury” deasupra intrărilor. Foto: G. Edward Johnson / Wikimedia Commons, CC BY 4.0

Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat miercuri, 4 noiembrie, o rețea condusă din orașul indian Chandigarh care, potrivit Washingtonului, vindea pavilioane false și certificate contrafăcute navelor ce transportă petrol iranian. Pe aceeași listă a intrat și Fugo Ground Services, o firmă din Turcia care oferă servicii la sol unor companii aeriene iraniene aflate deja sub sancțiuni.

Măsurile fac parte din „Operation Economic Outcast”, campania prin care administrația Trump încearcă să taie veniturile din care Teheranul își finanțează războiul cu Statele Unite și Israelul. Anunțul vine la o zi după alegerile de la jumătatea mandatului, în care democrații au obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului, pe fondul nemulțumirii față de război și de scumpiri.

Un steag pe care niciun stat nu l-a acordat

Orice navă comercială trebuie înmatriculată într-un stat, al cărui pavilion îl arborează. Acel stat răspunde de inspecții, de pregătirea echipajului și de verificarea asigurării. O navă fără un pavilion valabil ajunge, în practică, să nu fie supravegheată de nimeni.

Aici intervenea, potrivit Trezoreriei, rețeaua lui Suniel Kumar Sharma și a soției sale, Jaspreet Preeti Shahid. Cei doi cumpărau domenii web și construiau site-uri care pretindeau că oferă, în numele unor state, înmatricularea navelor, certificarea marinarilor și clasificarea vaselor. Guvernele invocate nu le dăduseră niciodată un asemenea mandat.

Statele ale căror nume au fost folosite fără acord se află pe aproape toate continentele. Trezoreria enumeră Guyana, Eswatini, Laos, Aruba, Mali, Mozambic, Malawi, Sint Maarten și Timorul de Est. Majoritatea guvernelor vizate s-au delimitat public de registrele false, notează Departamentul de Stat.

Un deceniu de registre inventate

Primele încercări datează din 2014, când cuplul a încercat să se dea drept autoritatea de pavilion a statului caraibian Dominica. În 2023, Sharma a înființat în Singapore o firmă care se prezenta drept registrul naval al Eswatini, o țară fără ieșire la mare din sudul Africii. Deși autoritățile de acolo au dezavuat-o, firma continuă să ofere pavilioane navelor încărcate cu petrol iranian, susține Trezoreria. Printre clienții ei se află nava sancționată Ping Shun.

Prin compania Oceaniek Technologies India, Sharma a creat registre care imitau autoritățile din Aruba, Nicaragua și Sint Maarten. Așa au primit steaguri false mai multe nave aflate deja pe lista neagră americană, între care Lattafa, Binary Star și Vera.

Un exemplu este nava Majestic X, fostă Phonix. Arbora un pavilion fals al Guyanei și avea petrol iranian la bord când a fost capturată de forțele americane, pe 22 aprilie 2026.

Pe măsură ce presa a început să scrie despre afacerile lui, Sharma a închis mai multe registre, inclusiv unul care se pregătea, cel mai probabil, să imite guvernul din Laos. Între timp, Shahid a preluat, cel puțin pe hârtie, conducerea afacerilor familiei, care includ firme de servicii financiare și chiar platforme de streaming.

Cine a ajuns pe lista neagră

În total, sancțiunile vizează 13 persoane și companii din rețeaua Sharma. Pe lângă cuplu, apar doi cetățeni indieni, Ashwani Kumar Dhiman și Ishwinder Singh, directori formali ai firmei Aryavart Ship Management. Restul sunt companii, aproape toate cu sediul în India, printre care o firmă de management naval, una de servicii financiare, una de media și un trust educațional maritim.

Bunurile lor aflate în SUA sau controlate de persoane americane sunt blocate, iar cetățenii și firmele americane nu mai pot face afaceri cu ei. Băncile străine care derulează tranzacții importante cu entitățile sancționate se expun, la rândul lor, unor restricții pe piața financiară americană.

„Știm unde sunteți și îi vom sancționa pe cei care continuă să sprijine regimul iranian, fie pe uscat, fie pe mare, fie în aer”, a transmis secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

Riscul unei nave pe care nu o asigură nimeni

Trezoreria atrage atenția și asupra unui risc foarte concret. Navele cu pavilion fals nu au o asigurare valabilă de protecție și despăgubire (P&I), cea care acoperă poluarea și coliziunile. Dacă un astfel de petrolier provoacă o scurgere, statele în ale căror ape navighează ar putea rămâne cu pagube de miliarde de dolari și fără cineva care să le plătească.

Odată cu sancțiunile, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a transmis industriei maritime o nouă alertă despre navele cu pavilion îndoielnic. Departamentul de Stat a cerut statelor de pavilion, autorităților portuare și companiilor de transport să verifice înmatricularea navelor și să nu mai primească în ape și în porturi vasele din flota din umbră.

Firma turcă și companiile aeriene iraniene

Cazul Fugo Ground Services nu are legătură cu petrolul, ci cu aviația. Compania asigură servicii la sol pentru mai multe companii aeriene iraniene care încă zboară în Turcia, între care Iran Air Tour, Saha Airlines, Sepehran Airlines, Varesh Airlines, Taban Airlines și Ata Airlines. Toate se află sub sancțiuni americane.

Potrivit Trezoreriei, Fugo a început să lucreze cu unele dintre ele la doar câteva săptămâni după ce Washingtonul le-a sancționat, pe 8 septembrie. Autoritățile americane acuză Iranul că își folosește companiile aeriene „comerciale” pentru a transporta luptători, arme și tehnologie sensibilă, dar și aur și bani lichizi către grupările pe care le sprijină în regiune.

Operațiunea a fost lansată pe 24 august, când Bessent a anunțat sancțiuni „fără precedent” împotriva Iranului. Presiunea a crescut după ce SUA au reimpus, pe 14 iulie, blocada porturilor iraniene, în urma eșecului memorandumului care ar fi trebuit să încheie războiul, notează Reuters. Între timp, forțele americane au imobilizat un cargou care încerca să forțeze blocada, iar comandantul Centcom susține că SUA controlează strâmtoarea Ormuz.

Săptămâna trecută, Trezoreria afirma că sancțiunile au împins rialul iranian la noi minime, iar inflația din Iran a ajuns în jur de 90%.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.