Claude Monet s-a născut pe 14 noiembrie 1840, la Paris, într-un apartament de la etajul cinci al clădirii de pe strada Laffitte, numărul 45. Astăzi se împlinesc 186 de ani de la nașterea pictorului care a dat, fără să vrea, numele unui întreg curent artistic, impresionismul.
Aniversarea cade într-un an aparte pentru moștenirea lui. Pe 5 decembrie se împlinește un secol de la moartea sa, iar marile muzee pariziene i-au pregătit un program care ține până în primăvara lui 2027.
Băiatul care vindea caricaturi la Le Havre
La botez a primit numele Oscar-Claude, iar părinții îi spuneau simplu Oscar. Familia s-a mutat la Le Havre, în Normandia, când el avea cinci ani. Tatăl îl vedea continuând negoțul familiei, însă mama, care era cântăreață, i-a susținut dorința de a deveni artist.
Pe la 15 ani, Monet desena caricaturi în cărbune, pe care le vindea cu 10 sau 20 de franci bucata, și ajunsese cunoscut în oraș. Așa l-a remarcat Eugène Boudin, pictor de marine, care l-a convins să iasă cu șevaletul în natură și l-a învățat să picteze în aer liber. Monet avea să spună mai târziu că îi datorează totul.
Serviciul militar în Algeria, în 1861 și 1862, i-a lăsat o amintire pe care o considera decisivă. Lumina și culorile Africii de Nord, povestea el, purtau în ele germenii căutărilor sale de mai târziu.
Un titlu pus în grabă și o ironie care a rămas
În 1872, Monet a pictat portul din Le Havre învăluit în ceața dimineții. Când organizatorii unei expoziții i-au cerut un titlu pentru catalog, a explicat că nu putea numi lucrarea pur și simplu o vedere din Le Havre, așa că a ales cuvântul „impresie”. Tabloul a intrat în istorie ca Impresie, răsărit de soare.
Lucrarea a fost expusă în 1874, la prima expoziție independentă a unui grup de tineri pictori respinși de Salonul oficial. Printre ei se afla și prietenul său Pierre-Auguste Renoir, ale cărui tablouri furate dintr-un muzeu au fost recuperate recent de anchetatorii francezi. Criticul Louis Leroy a luat titlul în derâdere în revista satirică Le Charivari și i-a numit ironic „impresioniști”. Pictorii și-au asumat porecla, iar insulta a devenit numele unei revoluții în artă.
Anii aceia au fost grei. Monet a trăit adesea în lipsuri, iar în 1879 a pierdut-o pe Camille Doncieux, prima soție și modelul multora dintre tablourile sale de tinerețe, printre care Femeia în rochie verde. A pictat-o și pe patul de moarte.
Grădina de la Giverny și obsesia nuferilor
În 1883, Monet s-a mutat la Giverny, un sat aflat acolo unde râul Epte se varsă în Sena. A locuit în casa de acolo 43 de ani și și-a amenajat grădina ca pe un tablou, cu un iaz de nuferi în stil japonez, inspirat de stampele pe care le colecționa.
