Joi, 29 octombrie 2026, se împlinesc 151 de ani de la nașterea Reginei Maria a României. Aceeași zi din calendar adună un proces politic care a pecetluit soarta opoziției democratice din România, nașterea unei republici, o criză bursieră cu ecou mondial și primul mesaj trimis printr-o rețea de calculatoare, strămoașa internetului.
O prințesă britanică devenită „Regina-soldat”
Maria s-a născut în 1875 la Eastwell Park, în comitatul Kent din sudul Angliei. A fost al doilea copil al prințului Alfred, duce de Edinburgh și fiu al reginei Victoria, și al Mariei Alexandrovna, fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Prin părinți, făcea legătura dintre două dintre cele mai influente case domnitoare ale Europei.
În 1893 s-a căsătorit cu prințul moștenitor Ferdinand al României, iar în octombrie 1914 a devenit regină, după urcarea soțului ei pe tron. Doi ani mai târziu, România intra în Primul Război Mondial de partea Antantei, alianță pe care regina o susținuse. Maria s-a implicat în ajutorarea răniților: a vizitat spitale și trenuri sanitare și a lucrat alături de Crucea Roșie. Din aceste vizite a rămas supranumele „Mama răniților”.
După război, a mers la Paris, unde Conferința de Pace din 1919 decidea hotarele noii Europe. Presa vremii a descris-o drept un ambasador neoficial al țării, iar contribuția ei la recunoașterea României Mari este amintită până astăzi. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Maria și Ferdinand au fost încoronați ca suverani ai României întregite, în urma Marii Uniri, al cărei scenariu s-a decis în 1918. Maria a fost și autoare: a scris memorii și un jurnal de război pentru anii 1916-1918, folosite de istorici ca surse despre epocă. Regina a murit la 18 iulie 1938, la Sinaia.
1918: armistițiul care a anulat pacea impusă României
Pe 29 octombrie 1918, în calendarul iulian folosit atunci în România, adică 11 noiembrie după calendarul gregorian, a fost semnat în pădurea Compiègne armistițiul dintre Antantă și Germania. Documentul a încheiat luptele de pe frontul de vest din Primul Război Mondial. Pentru România, avea o miză aparte: Germania era obligată să renunțe la tratatul de pace impus țării la București, în mai 1918, după ce Rusia ieșise din război și frontul românesc rămăsese descoperit.
Tratatul nu fusese ratificat de rege, iar situația s-a răsturnat în câteva zile. La 10 noiembrie 1918, cu o zi înaintea armistițiului, regele Ferdinand a ordonat remobilizarea armatei. Potrivit istoricilor, gestul a contat în admiterea României, ca stat aliat, la masa tratativelor de pace. Cum a început Primul Război Mondial și cum s-a încheiat pentru România rămâne unul dintre capitolele cele mai discutate ale istoriei moderne a țării.
1947: procesul care a închis opoziția democratică
Pe 29 octombrie 1947 a început la București procesul liderilor Partidului Național Țărănesc, judecați de un tribunal militar în sala Școlii Superioare de Război. Iuliu Maniu, președintele partidului, fusese arestat în vara aceluiași an, după înscenarea comuniștilor de la Tămădău, din 14 iulie 1947. Lotul inculpaților număra 15 persoane, iar acuzația principală era „înaltă trădare”.
