Istorie

29 octombrie: 151 de ani de la nașterea Reginei Maria a României

Nașterea Reginei Maria, procesul lui Iuliu Maniu, Marțea neagră și primul mesaj ARPANET: reperele istorice ale zilei de 29 octombrie.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Regina Maria a României, într-o fotografie alb-negru de epocă, scrie într-un fotoliu, lângă o vază mare cu flori, la o fereastră.
Regina Maria a României, într-o fotografie alb-negru de epocă, scrie într-un fotoliu, lângă o vază mare cu flori, la o fereastră.

Joi, 29 octombrie 2026, se împlinesc 151 de ani de la nașterea Reginei Maria a României. Aceeași zi din calendar adună un proces politic care a pecetluit soarta opoziției democratice din România, nașterea unei republici, o criză bursieră cu ecou mondial și primul mesaj trimis printr-o rețea de calculatoare, strămoașa internetului.

O prințesă britanică devenită „Regina-soldat”

Maria s-a născut în 1875 la Eastwell Park, în comitatul Kent din sudul Angliei. A fost al doilea copil al prințului Alfred, duce de Edinburgh și fiu al reginei Victoria, și al Mariei Alexandrovna, fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Prin părinți, făcea legătura dintre două dintre cele mai influente case domnitoare ale Europei.

În 1893 s-a căsătorit cu prințul moștenitor Ferdinand al României, iar în octombrie 1914 a devenit regină, după urcarea soțului ei pe tron. Doi ani mai târziu, România intra în Primul Război Mondial de partea Antantei, alianță pe care regina o susținuse. Maria s-a implicat în ajutorarea răniților: a vizitat spitale și trenuri sanitare și a lucrat alături de Crucea Roșie. Din aceste vizite a rămas supranumele „Mama răniților”.

După război, a mers la Paris, unde Conferința de Pace din 1919 decidea hotarele noii Europe. Presa vremii a descris-o drept un ambasador neoficial al țării, iar contribuția ei la recunoașterea României Mari este amintită până astăzi. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Maria și Ferdinand au fost încoronați ca suverani ai României întregite, în urma Marii Uniri, al cărei scenariu s-a decis în 1918. Maria a fost și autoare: a scris memorii și un jurnal de război pentru anii 1916-1918, folosite de istorici ca surse despre epocă. Regina a murit la 18 iulie 1938, la Sinaia.

1918: armistițiul care a anulat pacea impusă României

Pe 29 octombrie 1918, în calendarul iulian folosit atunci în România, adică 11 noiembrie după calendarul gregorian, a fost semnat în pădurea Compiègne armistițiul dintre Antantă și Germania. Documentul a încheiat luptele de pe frontul de vest din Primul Război Mondial. Pentru România, avea o miză aparte: Germania era obligată să renunțe la tratatul de pace impus țării la București, în mai 1918, după ce Rusia ieșise din război și frontul românesc rămăsese descoperit.

Tratatul nu fusese ratificat de rege, iar situația s-a răsturnat în câteva zile. La 10 noiembrie 1918, cu o zi înaintea armistițiului, regele Ferdinand a ordonat remobilizarea armatei. Potrivit istoricilor, gestul a contat în admiterea României, ca stat aliat, la masa tratativelor de pace. Cum a început Primul Război Mondial și cum s-a încheiat pentru România rămâne unul dintre capitolele cele mai discutate ale istoriei moderne a țării.

1947: procesul care a închis opoziția democratică

Pe 29 octombrie 1947 a început la București procesul liderilor Partidului Național Țărănesc, judecați de un tribunal militar în sala Școlii Superioare de Război. Iuliu Maniu, președintele partidului, fusese arestat în vara aceluiași an, după înscenarea comuniștilor de la Tămădău, din 14 iulie 1947. Lotul inculpaților număra 15 persoane, iar acuzația principală era „înaltă trădare”.

Sentința a fost pronunțată la 11 noiembrie 1947. Iuliu Maniu și Ion Mihalache au primit temniță grea pe viață. Maniu avea 74 de ani. A fost închis la Galați, apoi la Sighet, unde a murit la 5 februarie 1953, la 80 de ani, iar trupul i-a fost depus într-o groapă comună. Istoricii și Memorialul Sighet descriu procesul ca pe o etapă a eliminării opoziției de către regimul comunist, în drumul spre instaurarea dictaturii.

De la Pulitzer la Marțea neagră: trei repere internaționale

În 1911 a murit Joseph Pulitzer, la 64 de ani. Născut în 1847 la Makó, în Ungaria, el a devenit un editor american influent. Prin testament, a lăsat bani pentru o școală de jurnalism la Universitatea Columbia, deschisă în 1912, și pentru premiile care îi poartă numele, acordate din 1917.

În 1923 a fost proclamată Republica Turcia, sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk, primul ei președinte. Momentul a încheiat ordinea otomană și a deschis un program de reforme ale instituțiilor, bazat pe principii laice.

În 1929, bursa de la Wall Street a trăit „Marțea neagră”. Vânzările în masă și prăbușirea cotațiilor au dus la o depresiune economică profundă, cu falimente și șomaj, ale cărei efecte au ajuns și în Europa. România le-a resimțit prin scăderea prețurilor la produsele agricole exportate și prin deteriorarea veniturilor.

Internet, spațiu, demografie și muzică: repere mai recente

În seara aceleiași zile din 1969, studentul programator Charley Kline, supravegheat de profesorul Leonard Kleinrock, a încercat să trimită cuvântul „login” de la un calculator al Universității California din Los Angeles (UCLA) către unul de la Stanford Research Institute. Au ajuns doar primele două litere, „lo”, înainte ca sistemul să se blocheze. Sistemul a fost repus în funcțiune mai târziu în aceeași seară, iar mesajul a rămas simbolic pentru începuturile ARPANET, rețeaua din care s-a dezvoltat internetul. Cum a ajuns internetul în România este însă o poveste separată, cu alt calendar.

În 1991, sonda americană Galileo, aflată în drum spre Jupiter, a trecut la aproximativ 1.600 de kilometri de asteroidul Gaspra, cu o viteză relativă de circa 8 kilometri pe secundă. A fost prima apropiere de un asteroid dintr-o misiune spațială.

În 2015, conducerea Partidului Comunist Chinez a anunțat renunțarea la politica copilului unic, în vigoare de aproape patru decenii, și permisiunea ca fiecare cuplu să aibă doi copii. Măsura răspundea îmbătrânirii populației, iar în 2021 limita a fost ridicată la trei copii.

În 2019 a murit cântărețul Mihai Constantinescu, născut în 1946 și activ pe scena muzicii ușoare românești timp de peste patru decenii. Melodii precum „O lume minunată”, „Un zâmbet, o floare”, „Sus în deal” sau „Iubiți și câinii vagabonzi” au rămas asociate cu vocea lui.

Surse: rubrica „Istoria zilei” din Adevărul, Agerpres, Memorialul Sighet, NASA/JPL.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.