Internațional

COP31 se încheie fără acord, după opoziția UE

Conferința ONU pentru climă de la Antalya s-a încheiat fără decizie finală, după ce mai multe state au respins un text care nu menționa combustibilii fosili.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Centrală termică pe cărbune cu turn de răcire și coș de fum, înconjurată de pădure
Centrală termică pe cărbune cu turn de răcire și coș de fum, înconjurată de pădure

Conferința ONU pentru climă de la Antalya s-a încheiat duminică fără un acord final. Președintele COP31, ministrul turc al mediului Murat Kurum, a recunoscut în plenara de închidere că textul propus nu are consensul statelor, așa că deciziile nu au fost adoptate. Uniunea Europeană, Panama și Insulele Marshall s-au numărat printre cei care au respins documentul, reproșându-i că nu pomenește deloc combustibilii fosili.

Summitul, deschis pe 9 noiembrie, ar fi trebuit să se termine vineri. Negocierile au continuat însă tot weekendul, iar duminică trecuseră aproape 40 de ore de la termenul oficial, potrivit agenției AP. Deznodământul a fost relatat de Reuters direct din sala plenară.

Un text de zece pagini fără cuvântul „fosil”

Ultima versiune a proiectului a fost distribuită delegațiilor după ora trei dimineața, iar negociatorii au primit câteva ore ca să-și formuleze obiecțiile. Documentul, de zece pagini, nu conținea cuvintele „fosil”, „petrol”, „cărbune” sau „eliminare treptată”, a observat AP. Textul trimitea doar, în mod general, la acordul încheiat la Dubai în 2023.

Lucrurile arătau altfel la începutul celei de-a doua săptămâni. Semnal scria atunci că COP31 propunea renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili, însă formulările despre tranziție au dispărut din versiunile ulterioare, pe fondul rezistenței statelor producătoare de petrol.

Proiectul păstra totuși câteva ținte concrete. Cerea creșterea ponderii electricității în consumul final de energie, de la aproximativ 21% în prezent la 35% în 2035, și un obiectiv de captare, reutilizare și stocare a unui miliard de tone de carbon. Textul admitea, totodată, că încălzirea globală se îndreaptă spre depășirea pragului de 1,5 grade Celsius și cerea dezvoltarea mai rapidă a tehnologiilor de eliminare a carbonului din atmosferă.

Cine a spus „nu” și de ce

Vorbind în numele Uniunii Europene, ministrul irlandez Darragh O'Brien s-a opus formal textului. Un purtător de cuvânt al blocului a explicat că UE nu poate susține un document care nu menționează combustibilii fosili, iar ministrul belgian al climei, Jean-Luc Crucke, l-a numit inacceptabil.

Critici dure au venit și din partea statelor mici, cele mai expuse la creșterea nivelului mării. Insulele Marshall au declarat că s-au simțit dezamăgite „din toate părțile” și că nu acceptă rezultatul. Ministrul panamez al mediului, Juan Carlos Navarro, a spus că negocierile au fost ținute ostatice de o „mafie a petrolului”.

De cealaltă parte, delegatul rus Serghei Kononucenko a spus că nicio formulare despre combustibilii fosili nu ar fi putut întruni acordul tuturor. Arabia Saudită a cerut ca toate soluțiile să rămână pe masă, inclusiv captarea carbonului, o tehnologie susținută de industria petrolieră.

Kurum: niciun ultimatum, dar nici consens

Președinția turcă, care a condus negocierile împreună cu Australia, a încercat până în ultimul moment să salveze un compromis. Kurum a insistat că textul nu a fost impus nimănui și că nu a existat un ultimatum. În fața plenarei, a constatat însă că în sală se află părți care se opun documentului și că, în lipsa consensului, nu există decizie.

Regulile ONU cer ca hotărârile finale ale conferințelor pentru climă să fie luate practic în unanimitate. Opoziția declarată a câtorva state este suficientă pentru a bloca adoptarea, iar la Antalya obiecțiile au venit chiar de la unul dintre cei mai importanți actori ai negocierilor.

Ce rămâne după Antalya

Eșecul unei declarații politice nu anulează angajamentele asumate la summiturile anterioare și nici cadrul tehnic și juridic deja în vigoare, a precizat Reuters. Acordul de la Paris și deciziile luate la Dubai rămân valabile, chiar dacă statele nu au reușit să facă un pas în plus.

Cel mai apropiat precedent rămâne Copenhaga, unde în 2009 summitul s-a încheiat doar cu „luarea la cunoștință” a unui acord politic, fără adoptarea lui formală. Blocajul de acum vine într-un moment în care ritmul încălzirii globale s-a dublat, potrivit unui studiu recent.

Organizațiile de mediu au criticat dur rezultatul, iar statele vulnerabile au cerut din nou detalii clare despre finanțarea adaptării, pe care textul final nu le-a oferit. Următoarea conferință a ONU pentru climă este programată în noiembrie 2027, la Addis Abeba, în Etiopia, iar disputa despre viitorul petrolului, gazelor și cărbunelui se mută acolo.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.