Arheologii care lucrează în necropola romană de sub strada Hilera din Málaga au găsit monede romane de bronz bătute la Roma, la Alexandria și în ateliere din Franța de astăzi, precum cel din Lyon. Primele analize, prezentate la 15 noiembrie 2026 de ziarul SUR pe baza informațiilor transmise de Junta de Andalucía, le plasează între a doua jumătate a secolului al III-lea și secolul al IV-lea.
Monedele provin din necropola descoperită în mai 2025, în timpul lucrărilor de extindere a metroului din Málaga, între stația Guadalmedina și Spitalul Civil. Arheologii au documentat aproape o mie de morminte, iar cercetările continuă. Despre amploarea necropolei am scris într-un articol anterior.
Banii de zi cu zi ai Malacăi
Este vorba despre monede mici de bronz, pe care cercetătorii le descriu drept banii mărunți folosiți zilnic la cumpărăturile de la piață. Cea mai veche datează din a doua jumătate a secolului al III-lea, iar celelalte din secolul al IV-lea.
Pe unele apare poarta unei tabere militare, pe altele doi soldați cu stindarde. Printre emitenți se numără împărații Licinius, Constanțiu al II-lea și Magnențiu. Licinius a fost rivalul lui Constantin cel Mare și a pierdut puterea în 324. Constanțiu al II-lea a domnit între 337 și 361. Magnențiu, un general proclamat împărat în 350, a fost învins de Constanțiu și a murit în 353 la Lyon.
Roma, Alexandria și Lyon: de unde veneau monedele
Imperiul avea ateliere monetare pe tot teritoriul său, iar fiecare monedă poartă litere care arată unde a fost bătută. La Hilera au apărut piese de la Roma, de la Alexandria, în Egiptul de azi, și din ateliere de pe teritoriul Franței, precum cel din Lyon. Relatările publicate nu spun care monedă vine de la ce atelier.
Titlurile din presa spaniolă anunță monede din Egipt, Italia și Franța, dar formula este simplificată. Toate piesele sunt romane, iar numele țărilor indică doar locul în care au fost bătute. Cercetătorii subliniază că nu sunt monede ale altor popoare, ci bani ai aceluiași Imperiu, produși în locuri foarte îndepărtate unele de altele.
Concluzia lor este că banii circulau normal în jurul Mediteranei și că Malaca, numele roman al orașului, participa la comerțul maritim chiar și cu destinații îndepărtate. Specialiștii cer totuși prudență, pentru că materialul numismatic nu a fost încă studiat în întregime.
De ce se îngropau morții cu o monedă
Monedele au fost găsite lângă schelete pentru că, în lumea romană ca și în cea greacă, defuncții erau adesea îngropați cu o monedă. Potrivit credinței antice, ea servea la plata lui Caron, luntrașul care ducea sufletele în lumea de dincolo. Cercetătorii spun că putea funcționa și ca amuletă sau ca ofrandă. Arheologii nu presupun, în general, că fiecare monedă dintr-un mormânt era o plată pentru Caron, pentru că obiceiul diferea de la o regiune și o epocă la alta.
Alte obiecte au apărut rar. Au fost recuperate flacoane mici de ceramică și de sticlă pentru parfumuri și unguente, o ulcică și o brățară de bronz purtată de un nou-născut. Potrivit cercetătorilor, este un lucru obișnuit în cimitirele romane din acea epocă, când obiceiul de a așeza multe bunuri personale în mormânt se pierdea.



