Internațional

Necropola romană de sub Málaga: aproape 1.000 de morminte

Metroul din Málaga a scos la iveală o necropolă romană cu 984 de complexe funerare și peste 1.000 de persoane, din secolele II-IV d.Hr.

de Erika Badea · · Asistat de AI ·

Arheologi în veste reflectorizante lucrează într-o excavație cu morminte din țigle și cărămizi, pe fundal un excavator și un camion
Arheologi în veste reflectorizante lucrează într-o excavație cu morminte din țigle și cărămizi, pe fundal un excavator și un camion

Lucrările la metroul din Málaga, în sudul Spaniei, au scos la iveală o necropolă romană cu 984 de complexe funerare și rămășițele a peste 1.000 de persoane, datate între secolele II și IV d.Hr. Cifrele provin din cea mai recentă actualizare a guvernului regional andaluz (Junta de Andalucía), relatată pe 17 octombrie 2026 de publicația El Español de Málaga.

Mormintele se află sub strada Hilera, în centrul orașului, acolo unde se construiește primul dintre cele trei tronsoane ale prelungirii metroului către viitorul spital Virgen de la Esperanza. Cercetarea arheologică continuă și influențează în continuare ritmul lucrărilor.

De la 274 de morminte la aproape o mie

Săpăturile au început în mai 2025. În decembrie 2025, departamentul de cultură al Juntei (Consejería de Cultura y Deporte) a confirmat existența unui cimitir roman și a vorbit despre 274 de înhumări. Potrivit El Español, acestea corespundeau la peste 400 de persoane.

În primăvara anului 2026, presa spaniolă relata deja despre peste 600, apoi despre aproape 700 de morminte. Ultimul bilanț a ajuns la 984 de complexe funerare, toate de tip înhumare. Numărul persoanelor îngropate depășește 1.000, iar fosele au fost adesea refolosite, notează publicația spaniolă.

Un cimitir acolo unde nu se aștepta nimeni la el

Până la descoperire, zona dintre străzile Calvo și Hilera și bulevardul Avenida de Andalucía era considerată teren cucerit de la mare în perioada islamică. Ipoteza explica absența vestigiilor romane. Pentru acest cimitir nu existau nici referințe documentare, nici istorice, a precizat Junta în decembrie 2025.

Descoperirea obligă la revizuirea topografiei vechii Malaca, numele sub care era cunoscut Málaga în epoca romană. Mai multe recinte funerare se deschid spre ceea ce ar fi putut fi o cale de ieșire din oraș spre coastă. Autoritățile folosesc formulări prudente: situl ar putea indica existența, încă din epoca imperială, a unei zone suburbane legate de oraș, cu un drum funerar.

Cum erau îngropați morții

Mormintele au fost săpate în argile roșiatice și au fost acoperite mai târziu de grădini islamice și moderne. Arheologii au identificat tipuri variate: morminte cu cadru din țigle romane (tegulae), morminte de tip mensă, cu groapa delimitată de mortar, morminte de tip cistă, acoperișuri în două ape din țigle, gropi simple și recinte funerare din zidărie de piatră. Au apărut și înmormântări perinatale în amfore, adică ale unor copii decedați în jurul nașterii.

Ajuarul funerar este rar, iar refolosirea fosei apare frecvent. Ambele trăsături fac parte din cercetarea aflată în desfășurare.

Ce spun oasele: studii înainte de muzeu

O echipă de arheologi și antropologi studiază rămășițele pentru a completa inventarul și interpretarea lor, înainte ca ele să fie depuse la Muzeul din Málaga. Analiza antropologică poate oferi informații despre alimentație, boli și condițiile de viață ale populației. Pot urma și studii botanice despre culturile și speciile de arbori din zonă, notează El Español.

Junta intenționează ca piesele cele mai semnificative să fie păstrate într-un viitor spațiu expozițional, lângă tunel și stația Guadalmedina. Zona găzduiește deja vestigiile cartierului islamic Attabanim, de aproximativ 4.000 de metri pătrați, descoperit în timpul lucrărilor de pe Avenida de Andalucía. Grija pentru patrimoniul funerar se vede și în România: monumentele din cimitirul din Gura Sărății au fost restaurate și digitalizate cu coduri QR.

Metroul așteaptă arheologii

Rezoluția Juntei din decembrie 2025 a impus o excavare extinsă, precum și protecția și punerea în valoare a mormintelor cel mai bine conservate și mai monumentale. Măsurile vizează porțiunea dintre punctele kilometrice 0+110 și 0+500 din tronsonul Guadalmedina-Hilera. Extinderea plăcii de acoperire a tunelului trebuia să aștepte aplicarea lor. O situație asemănătoare a avut loc și în România: la Constanța, peste 30 de morminte romane descoperite pe șantierul unui spital au întârziat lucrările.

Ultima actualizare aduce o veste bună pentru șantier: zona afectată de intervenția arheologică s-a redus de la 406 la 250 de metri liniari. Potrivit Juntei, asta a permis avansarea lucrărilor de extindere și turnare a plăcii de acoperire. Departamentul regional pentru infrastructură (Consejería de Fomento) lucrează în coordonare cu direcția arheologică și cu specialiștii departamentului de cultură.

Ramura către spital are trei tronsoane: Guadalmedina-Hilera, Hilera-Eugenio Gross și Eugenio Gross-Blas de Lezo. Ultimele două sunt și ele în lucru. Primul, unde se află necropola, trebuie să avanseze în paralel cu cercetarea, iar aceasta nu are încă o dată de încheiere.

Surse: El Español de Málaga (17 octombrie 2026); comunicatul Juntei de Andalucía din decembrie 2025, preluat de Libertad Digital și Infobae.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.