Lucrările la metroul din Málaga, în sudul Spaniei, au scos la iveală o necropolă romană cu 984 de complexe funerare și rămășițele a peste 1.000 de persoane, datate între secolele II și IV d.Hr. Cifrele provin din cea mai recentă actualizare a guvernului regional andaluz (Junta de Andalucía), relatată pe 17 octombrie 2026 de publicația El Español de Málaga.
Mormintele se află sub strada Hilera, în centrul orașului, acolo unde se construiește primul dintre cele trei tronsoane ale prelungirii metroului către viitorul spital Virgen de la Esperanza. Cercetarea arheologică continuă și influențează în continuare ritmul lucrărilor.
De la 274 de morminte la aproape o mie
Săpăturile au început în mai 2025. În decembrie 2025, departamentul de cultură al Juntei (Consejería de Cultura y Deporte) a confirmat existența unui cimitir roman și a vorbit despre 274 de înhumări. Potrivit El Español, acestea corespundeau la peste 400 de persoane.
În primăvara anului 2026, presa spaniolă relata deja despre peste 600, apoi despre aproape 700 de morminte. Ultimul bilanț a ajuns la 984 de complexe funerare, toate de tip înhumare. Numărul persoanelor îngropate depășește 1.000, iar fosele au fost adesea refolosite, notează publicația spaniolă.
Un cimitir acolo unde nu se aștepta nimeni la el
Până la descoperire, zona dintre străzile Calvo și Hilera și bulevardul Avenida de Andalucía era considerată teren cucerit de la mare în perioada islamică. Ipoteza explica absența vestigiilor romane. Pentru acest cimitir nu existau nici referințe documentare, nici istorice, a precizat Junta în decembrie 2025.
Descoperirea obligă la revizuirea topografiei vechii Malaca, numele sub care era cunoscut Málaga în epoca romană. Mai multe recinte funerare se deschid spre ceea ce ar fi putut fi o cale de ieșire din oraș spre coastă. Autoritățile folosesc formulări prudente: situl ar putea indica existența, încă din epoca imperială, a unei zone suburbane legate de oraș, cu un drum funerar.
Cum erau îngropați morții
Mormintele au fost săpate în argile roșiatice și au fost acoperite mai târziu de grădini islamice și moderne. Arheologii au identificat tipuri variate: morminte cu cadru din țigle romane (tegulae), morminte de tip mensă, cu groapa delimitată de mortar, morminte de tip cistă, acoperișuri în două ape din țigle, gropi simple și recinte funerare din zidărie de piatră. Au apărut și înmormântări perinatale în amfore, adică ale unor copii decedați în jurul nașterii.
Ajuarul funerar este rar, iar refolosirea fosei apare frecvent. Ambele trăsături fac parte din cercetarea aflată în desfășurare.
