Kaja Kallas nu vede la Moscova nicio intenție reală de a opri războiul din Ucraina. Într-un interviu acordat luni, 9 noiembrie, agenției Reuters, în marja reuniunii miniștrilor de externe din G7 de la Paris, șefa diplomației europene a spus că Rusia doar mimează negocierile. Declarația vine cu o zi înainte ca delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite să se așeze la masa negocierilor, la Abu Dhabi.
„Bombardează civili” înaintea iernii
„Până acum doar s-au prefăcut că negociază, pentru că nu am văzut nicio bunăvoință din partea rusă”, a declarat fostul premier al Estoniei. Ea a pus lipsa progreselor diplomatice pe seama felului în care Rusia își poartă războiul. „Bombardează Kievul, bombardează civili”, a spus Înaltul Reprezentant al UE, adăugând că, în timp ce ucrainenii câștigă teren pe front, Moscova lovește populația civilă ca să provoace cât mai multă suferință înaintea unei ierni grele.
Rusia neagă că ar ținti civili. Potrivit Reuters, în ultimele luni și-a intensificat totuși loviturile aeriene asupra rețelei energetice ucrainene, în timp ce ofensiva sa din estul țării s-a împotmolit. Kievul răspunde cu atacuri cu drone asupra instalațiilor energetice rusești, unele aflate adânc în interiorul Rusiei.
Discuțiile de marți nu se vor purta departe de ochii europenilor. Oficiali din Franța, Marea Britanie, Germania, NATO și Comisia Europeană vor fi și ei în capitala Emiratelor, potrivit Reuters.
Un răspuns la planul lui Kushner
Interviul vine la câteva zile după ce Jared Kushner, unul dintre negociatorii-șefi ai Washingtonului, a prezentat pe rețeaua X cinci obiective pentru o nouă arhitectură de securitate europeană. Planul anunțat pe 5 noiembrie prevede consultări permanente, canale sigure de comunicare în situații de criză, mai multă transparență militară, măsuri reciproce de detensionare și un cadru durabil pentru stabilitatea continentului. Kushner a precizat că NATO rămâne pilonul apărării europene și că Rusia va fi implicată în discuții, ca parte a negocierilor de pace.
Propunerea a îngrijorat o parte dintre europeni, care au repetat că nu vor accepta nimic din ce nu au negociat ei înșiși. Înaltul Reprezentant a respins ideea că Europa ar avea nevoie de o construcție nouă. „Problema este că avem deja o arhitectură de securitate europeană, pe care Rusia a acceptat-o”, a spus ea.
Ca exemplu, a amintit Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Rusia s-a angajat să respecte independența, suveranitatea și granițele Ucrainei, în schimbul renunțării Kievului la arsenalul nuclear moștenit de la URSS. În viziunea ei, orice discuție ar trebui să pornească de la întrebarea cum poate fi obligată Moscova să își respecte angajamentele pe care le-a semnat deja.
„Avem tratatele”
Interviul a atins și o temă care frământă capitalele europene de câteva zile, anume cine vorbește în numele Europei la negocieri. Pe 5 noiembrie, premierul italian, Giorgia Meloni, avertizase că Europa riscă să devină irelevantă în eforturile de pace dacă statele membre merg pe drumuri diplomatice separate, în loc să convină asupra unui reprezentant și a unei strategii comune.
„Este clar că țările mari vor să vorbească și cu țările mari”, a recunoscut Kallas. „Dar când vine vorba de securitatea europeană, Uniunea Europeană are linii foarte clare. Avem tratatele.” Mesajul ei este că viitoarele discuții despre securitatea continentului trebuie conduse de UE, prin instituțiile și tratatele sale, nu în formate improvizate.
Dincolo de Abu Dhabi, ea speră ca Washingtonul să își schimbe abordarea. UE negociază în prezent al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa diplomației europene a spus că mizează pe efectul pierderilor suferite de republicanii lui Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului de săptămâna trecută. „Dacă am face asta împreună cu americanii, ar avea cu adevărat efect”, a spus ea despre presiunea economică asupra Moscovei.
Suspiciuni publice despre alertele false cu bombă
Kallas a mai spus că se așteaptă ca, în zilele următoare, mai multe state europene să își facă publice suspiciunile privind valul de alerte false cu bombă care a afectat Uniunea. Nu a precizat despre ce țări este vorba și nici spre cine ar putea indica aceste suspiciuni.
Eurocontrol a numărat cel puțin 35 de zboruri vizate pe 3, 5 și 6 noiembrie, prin e-mailuri și telefoane anonime. Toate alertele s-au dovedit false, dar au dus la devieri, evacuări de pasageri și avioane comerciale escortate de aeronave militare în Franța, Bulgaria, Ungaria și Italia. România nu a fost ocolită. Pe 6 noiembrie, o cursă Tarom Praga-București a aterizat pe Otopeni după o amenințare pe care SRI a încadrat-o drept nespecifică.
În aceeași zi, valul s-a extins la presă. Televiziunile RTÉ din Irlanda, Nova TV din Bulgaria și Sky News din Marea Britanie au primit e-mailuri semnate „Mihail Andropov”, care cereau guvernelor europene să oprească ajutorul pentru Ucraina. Sediul RTÉ din Dublin a fost evacuat temporar. Cu o zi înainte, mesajele primite de mai multe aeroporturi și companii aeriene purtau semnătura „Statul Masculin”, o mișcare ultranaționalistă interzisă chiar în Rusia, care a negat orice legătură cu alertele.
Potrivit Financial Times, serviciile de informații din mai multe țări europene investighează împreună dacă amenințările au pornit din Rusia, iar procurorii francezi verifică o posibilă legătură cu puteri străine. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a vorbit despre o agresiune hibridă și o formă de război psihologic. Moscova neagă orice implicare, iar până acum niciun guvern nu a atribuit oficial alertele. Declarația lui Kallas sugerează că acest pas ar putea veni curând.
