Comisia Europeană și Consiliul European pregătesc o echipă comună de înalți funcționari pentru următoarea rundă de negocieri privind războiul din Ucraina, așteptată la Abu Dhabi la începutul lui noiembrie. Potrivit Euronews, favorit să conducă delegația UE este Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen. Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată.
Dacă planul se va confirma, europenii vor sta pentru prima dată la aceeași masă, în același timp, cu ucrainenii, americanii și rușii. Până acum, procesul de pace a fost purtat mai ales între Washington și Moscova, cu runde trilaterale ocazionale la care a participat și Kievul.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că Bruxelles-ul nu urmărește doar oprirea războiului, ci o pace „justă și durabilă”, iar aceasta este poziția pe care o apără în negocierile aflate în desfășurare.
Omul de încredere al lui von der Leyen
Seibert lucrează de ani buni ca șef de cabinet al Ursulei von der Leyen și este considerat unul dintre cei mai influenți funcționari de la Bruxelles. Numele lui nu e nou în dosarul ucrainean. A fost singurul reprezentant al UE la ultimele două runde de discuții dintre Ucraina, europeni și SUA, mai întâi la Miami, apoi la Oslo.
Echivalentul său de la Consiliul European, Pedro Lourtie, șeful de cabinet al președintelui António Costa, nu a fost invitat atunci. La Miami au mai participat consilierii pentru securitate națională ai Germaniei, Franței și Marii Britanii, alături de NATO, iar la Oslo locul Franței a fost luat de Italia. Discuțiile s-au concentrat pe garanțiile de securitate pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și reconstrucția de după război.
De data aceasta, Bruxelles-ul vrea ca ambele instituții să fie reprezentate. Purtătoarea de cuvânt-șefă adjunctă a Comisiei, Arianna Podestà, a declarat pe 23 octombrie că se așteaptă o discuție multilaterală la nivel de înalți funcționari, cu o reprezentare comună a Comisiei și a Consiliului. Întrebată dacă oficialii europeni s-ar putea afla față în față cu cei ruși, nu a exclus această variantă.
Moscova nu mai închide ușa
Schimbarea cea mai vizibilă vine însă de la Kremlin. În trecut, Rusia a respins în mod repetat participarea europenilor la negocieri. Săptămâna trecută, consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a spus că nu este suficient ca Moscova să discute doar cu Kievul și că trebuie să vorbească și cu Europa, care sprijină Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost mai prudent. El a confirmat că negocierile de la Abu Dhabi sunt programate pentru prima jumătate a lui noiembrie, dar a precizat că vor avea un format trilateral, adăugând că „nimic nu poate fi exclus a priori”.
Statele Unite vor să reia discuțiile tehnice după alegerile de la jumătatea mandatului, din 3 noiembrie. Procesul de pace s-a blocat în februarie, când Washingtonul și-a mutat atenția spre războiul cu Iranul. Abu Dhabi a mai găzduit două runde trilaterale, în ianuarie și la începutul lui februarie, încheiate fără un acord pe teritorii sau pe armistițiu.
Europa, încă împărțită
Pregătirile Bruxelles-ului coincid cu un gest care a împărțit Europa. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au vorbit la telefon cu Putin despre reluarea procesului de pace. Cei doi au subliniat că au acționat în numele propriilor țări, nu al Europei. Potrivit Kremlinului, cei trei au convenit să păstreze legătura directă.
Inițiativa nu a convins pe toată lumea. Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a declarat foarte sceptică și a spus că nu înțelege ce s-ar putea obține astfel. Premierul polonez, Donald Tusk, le-a cerut celor doi lideri nordici să fie vigilenți și să nu-și facă iluzii în privința unui acord cu Moscova.
Ruptura nu e nouă. Mai devreme în acest an, Emmanuel Macron și Giorgia Meloni au cerut, unul după altul, deschiderea unui dialog direct cu Rusia. Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Luxemburgul și Slovacia s-au alăturat ideii, în timp ce Germania, Polonia, Suedia, Danemarca și statele baltice s-au opus. În iunie, António Costa a deschis discret un canal de comunicare cu Kremlinul, dar inițiativa a stârnit critici și a fost suspendată. Nici summitul UE de la jumătatea lui octombrie nu a reușit să cadă de acord asupra unui emisar special.
De ce se grăbește Bruxelles-ul
Calculul s-a schimbat odată cu apropierea lui Donald Trump de Putin. Acordul americano-rus privind motorina și ridicarea unor sancțiuni vechi împotriva Rusiei au alarmat capitalele europene. Neliniștea a crescut după ce Ucraina s-a confruntat cu limitări neașteptate ale accesului la Starlink și la sistemul de avertizare timpurie, restabilite abia după discuțiile de la Oslo.
La acestea se adaugă blocada din Marea Neagră, care afectează lanțurile de aprovizionare, și iarna care se apropie în Ucraina. Oficialii europeni se tem că cele două crize ar putea declanșa un nou val de migrație spre Europa.
Pentru Bruxelles, prezența la masa negocierilor a devenit o necesitate. Europenii vor să apere poziția tot mai fragilă a Ucrainei, să contrabalanseze abordarea americană și să nu rămână pe dinafară când se decide viitorul securității continentului. Jonas Gahr Støre a rezumat ideea apărându-și convorbirea cu Putin. Canalul dintre administrația americană și Moscova nu ar trebui să rămână singurul loc în care se discută despre Ucraina, a spus premierul norvegian, iar alte voci trebuie și ele auzite.
