Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Internațional

Kaja Kallas cere Europei să crească presiunea asupra Rusiei

Kaja Kallas a cerut luni, după reuniunea miniștrilor de Externe ai UE de la New York, ca Europa să crească presiunea asupra Rusiei, invocând atacurile de sabotaj și vulnerabilitatea economică a Moscovei.

de Ramona Dumitrescu · ·

Kaja Kallas în portret oficial, purtând un costum bleumarin și o cămașă albă, pozată în fața drapelului Uniunii Europene cu stele galbene pe fundal albastru (Foto: Aurore Martignoni / European Union)
Kaja Kallas în portret oficial, purtând un costum bleumarin și o cămașă albă, pozată în fața drapelului Uniunii Europene cu stele galbene pe fundal albastru (Foto: Aurore Martignoni / European Union)

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut luni statelor membre ale Uniunii Europene să crească presiunea asupra Rusiei, după o reuniune a miniștrilor de Externe ai UE desfășurată la New York, potrivit Mediafax. Oficialul european a susținut că Moscova încearcă să determine statele europene să își reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian. Moscova încearcă să sperie Europa pentru ca aceasta să își reducă sprijinul pentru Ucraina. Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat Kallas în discursul susținut după reuniune.

Priorități pe agenda de la New York

Kallas a enumerat drept principale priorități ale UE pentru săptămâna reuniunii Adunării Generale a ONU războiul Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, securitatea alimentară globală, responsabilitatea pentru crimele comise în timpul războaielor, securitatea maritimă și funcționarea sistemului multilateral.

„Există multe modalități de a face acest lucru. Pentru început, acțiuni mai ferme împotriva flotei fantomă a Rusiei și măsuri mai dure care să vizeze complexul său militar-industrial”, a spus ea, adăugând că economia rusă reprezintă una dintre vulnerabilitățile principale ale Moscovei.

„Economia Rusiei este una dintre părțile sale cele mai vulnerabile și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca ei să oprească acest război”, a declarat oficialul european.

Sancțiunile, discutate în continuare

Miniștrii de Externe au discutat și prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. Kallas a spus că sancțiunile constituie „un pilon central” al răspunsului UE la război și că regimul actual include peste 3.000 de persoane și entități.

„Discuțiile sunt în desfășurare. Ne dorim să le încheiem în curând și, sperăm, să avem rapid această prelungire”, a afirmat ea.

Securitatea maritimă și situația din Orientul Mijlociu

Un alt subiect important al reuniunii a fost securitatea maritimă. Kallas a afirmat că deteriorarea situației din Marea Roșie afectează deja interesele europene și că atacurile rebelilor Houthi „sabotează economia globală”.

Ea a apărat rolul operațiunii europene ASPIDES, care protejează navele comerciale în regiune, dar a spus că misiunea are nevoie de mai multe resurse. „Operațiunea ASPIDES aduce o contribuție crucială la securitatea regiunii și, implicit, la securitatea transportului maritim global. Dar operațiunea are nevoie de mai multe mijloace navale și mai multe mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor din regiune”, a spus Kallas.

Șefa diplomației UE a atras atenția asupra importanței a trei puncte maritime strategice: Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Strâmtoarea Bab el-Mandeb. „Sunt trei puncte maritime critice, iar perturbarea lor se răspândește mult dincolo de regiunile respective. Libertatea navigației și securitatea maritimă sunt esențiale pentru comerț, securitatea alimentară și economiile noastre”, a spus ea.

Cooperarea cu regiunea Indo-Pacific

La a doua parte a reuniunii au participat și miniștri din Australia, India, Japonia și Coreea de Sud, state cu care UE are parteneriate în domeniul securității și apărării. Kallas a identificat trei direcții pentru o cooperare mai strânsă: eficientizarea sistemului multilateral, consolidarea legăturii dintre securitatea europeană și cea din regiunea Indo-Pacific și cooperarea pentru reducerea dependențelor economice.

Referitor la ONU, Kallas a spus că Uniunea Europeană este „puternic angajată” în sistemul multilateral, inclusiv prin contribuțiile sale politice și financiare, dar că organizația este prea des blocată în încercarea de a preveni sau încheia conflicte. „Avem nevoie de o ONU mai eficientă și capabilă să livreze”, a declarat ea, pledând pentru o diplomație preventivă și o mediere mai eficientă.

Kallas a mai spus că reforma ONU este esențială, iar viitoarea alegere a secretarului general este „crucială” pentru apărarea Cartei ONU și promovarea reformei. Ea a vorbit și despre legătura tot mai strânsă dintre securitatea Europei și cea din Indo-Pacific, afirmând că Rusia și Coreea de Nord afectează ambele regiuni, prin sprijinul militar nord-coreean acordat războiului Rusiei.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.