Autoritățile bulgare au identificat drona care s-a prăbușit și a explodat sâmbătă dimineață în apropierea graniței cu România, la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. Potrivit Ministerului Apărării de la Sofia, este vorba despre o dronă-momeală de tip Maya, un aparat de zbor utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene.
Ministerul bulgar a precizat, pe baza analizei preliminare a epavei găsite pe un câmp situat foarte apropiat de frontiera cu România, că în prezent nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat, comunicatul oficial subliniind caracterul accidental al survolării.
Detaliile incidentului
Premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul guvernului, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord, la ora 08:10, și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, fără a provoca victime sau pagube semnificative în zona respectivă.
Potrivit premierului, drona nu a fost detectată în spațiul aerian bulgar sau românesc, întrucât astfel de aparate sunt dificil de depistat din cauza dimensiunilor reduse. La altitudine joasă, acoperirea radar nu poate fi suficient de densă pentru a asigura detectarea din timp a unor ținte de acest tip. Autoritățile spun că, până în prezent, dețin informații despre o singură dronă implicată în incident, iar cercetările pentru stabilirea traiectoriei exacte continuă.
Context regional tensionat
Incidentul se produce într-o perioadă în care mai multe state din regiune, printre care România, Bulgaria și Republica Moldova, raportează frecvent incursiuni ale unor drone în spațiul aerian propriu, majoritatea fiind legate de conflictul din Ucraina și de activitatea aparatelor de tip Shahed sau a variantelor similare folosite de forțele ruse și ucrainene în zona Mării Negre.
Autoritățile din regiune au anunțat, în ultimele luni, mai multe măsuri pentru îmbunătățirea capacității de detectare timpurie a acestor aparate, inclusiv extinderea acoperirii radar la altitudini joase și cooperarea mai strânsă între serviciile de apărare aeriană ale statelor vecine, pentru a reduce riscul unor astfel de incidente în viitor. Astfel de episoade generează, de fiecare dată, discuții diplomatice și solicitări de clarificări între statele implicate, mai ales atunci când dronele provin din zone de conflict activ situate în apropierea frontierelor comune.
