Fizicianul belgian Francis Halzen a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică 2026, pentru rolul central în construirea unui detector gigantic în Antarctica, care captează neutrini, așa-numitele „particule fantomă” din spațiu, potrivit Al Jazeera. Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat premiul marți, 6 octombrie, la Stockholm.
Juriul l-a recompensat pe Halzen pentru contribuții decisive la IceCube Neutrino Observatory și pentru descoperirea neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică. Academia a spus că lucrarea lui a deschis calea unui nou tip de astronomie.
Un kilometru cub de gheață folosit ca detector
Neutrinii au aproape zero masă și nu au sarcină electrică, așa că trec prin planete, stele și corpul uman fără să fie alterați. Tocmai de aceea sunt greu de prins. Rar, un neutrino lovește un nucleu atomic, iar ciocnirea produce o sclipire de lumină pe care o pot înregistra senzori îngropați în gheață.
Halzen a propus proiectul în 1988. A văzut că gheața limpede de sub Polul Sud poate servi drept detector. Regiunea are și alte avantaje pentru cercetători: este ferită de numeroase surse de interferență și are o stabilitate geologică ridicată.
Din ideea lui a ieșit un observator care folosește aproximativ un kilometru cub de gheață, echipat cu o rețea de senzori optici amplasați în adâncime. Se află la stația Amundsen-Scott de la Polul Sud și este cel mai mare detector de neutrini din lume. Testele preliminare au urmat la câțiva ani după propunere, iar observatorul a fost finalizat în 2011.
Dimensiunile uriașe au o explicație simplă. „Neutrinii cosmici cu energii extrem de mari sunt foarte rari, așa că este nevoie de un volum enorm de gheață pentru a observa un număr suficient de ciocniri”, a transmis juriul.
De ce contează neutrinii cosmici
Neutrinii de energie înaltă se formează în aceleași medii cosmice violente ca alte particule. Spre deosebire de acestea, ajung la Pământ în linie dreaptă, fără să-și schimbe direcția și fără pierderi semnificative de energie. „Ne oferă informații care nu pot fi obținute în niciun alt mod”, a precizat Academia într-un comunicat.
La scurt timp după finalizarea IceCube, cercetătorii au început să detecteze neutrini de mare energie. Ulterior au demonstrat că unii provin de la distanțe mult mai mari decât Sistemul Solar, ceea ce face posibilă identificarea surselor cosmice care îi produc.
„Mesagerii aduc informații din cosmos. Au deschis ușa către galaxii îndepărtate și ne vorbesc despre procesele din stelele care explodează”, a spus Eva Olsson, membră a comitetului Nobel. Eva Lindroth, cercetătoare la Stockholm și membră a comitetului, a adăugat că neutrinii vin direct spre noi. „În felul acesta putem înțelege sursele acestor particule de mare energie și mai multe despre formarea galaxiilor și rolul găurilor negre în acest proces”, a explicat ea.
Reacția laureatului și parcursul lui
Halzen are 82 de ani și s-a născut în 1944, la Tienen, în Belgia. Este cetățean american și profesor la University of Wisconsin-Madison, unde conduce Institutul pentru Fizica Particulelor Elementare. Și-a luat masteratul la KU Leuven în 1966 și doctoratul în 1969.
A vorbit prin telefon din Italia la conferința de presă de la Stockholm. „A fost o mare surpriză și, evident, nu mă așteptam”, a spus el. Fizicianul a mărturisit că se zvonise anterior că va câștiga, dar anunțul l-a făcut totuși să se simtă „ciudat”.
„Lucrez la o propunere și sper ca acest premiu să ajute la aprobarea ei”, a adăugat Halzen, spre amuzamentul sălii. El a spus că se bucură mai ales pentru oamenii curajoși care i s-au alăturat la începutul proiectului.
Richard Fitzgerald, redactor-șef la Physics Today, a notat că observatorul a fost construit de sute de oameni, dar „totul a pornit de la o singură persoană”. A mai observat că Nobelul pentru Fizică a mers rar, în ultimii ani, unui singur laureat.
Mark Pearce, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică, a declarat că Halzen a condus o echipă internațională de cercetători și ingineri care a oferit lumii „un instrument fantastic”. „Tenacitatea și viziunea sa științifică au deschis calea pentru un nou tip de astronomie”, a spus Pearce.
Premiul și calendarul Nobel
Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, premiul are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze. Anul trecut, Nobelul pentru Fizică a fost atribuit lui John Clarke, Michel Devoret și John Martinis, pentru experimente de fizică cuantică.
Luni, Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat pentru lucrări de optogenetică, o tehnică ce folosește lumina pentru a controla semnalele nervoase. Premiul pentru Chimie va fi anunțat miercuri, la Stockholm, iar laureații vor primi distincțiile într-o ceremonie pe 10 decembrie, la aniversarea morții chimistului suedez Alfred Nobel, fondatorul premiilor.
