CTRL

Cum citești specificațiile unui televizor sau monitor

Contrastul nativ, rata de reîmprospătare și luminozitatea susținută spun mai mult despre un ecran decât cifrele mari din broșură. Iată cum le citești pentru film, birou sau jocuri.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI

Trei televizoare OLED curbate expuse la un stand; imagine de arhivă (Foto: Maurizio Pesce / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)
Trei televizoare OLED curbate expuse la un stand; imagine de arhivă (Foto: Maurizio Pesce / Wikimedia Commons, CC BY 2.0)

Cifrele de pe cutia unui televizor sau monitor descriu componente diferite, iar unele nu spun nimic despre cum arată imaginea. Specificațiile unui televizor se citesc în ordinea folosirii: ce vezi pe ecran, de la ce distanță și în ce lumină.

Rezoluția contează doar raportată la diagonală

Full HD înseamnă 1920 x 1080 de pixeli, iar 4K înseamnă 3840 x 2160. Pe un televizor de 55 de inci privit de pe canapea, diferența se vede la titrări, la texturi fine și la imaginile foarte detaliate. Pe un monitor privit de la o jumătate de metru, rezoluția decide cât de clar iese textul.

Densitatea de pixeli spune mai mult decât eticheta. Un monitor de 27 de inci cu 2560 x 1440 pixeli are aproximativ 109 pixeli pe inci, iar unul 4K de aceeași diagonală are aproximativ 163. Pentru birou, a doua variantă dă un text mai neted. La jocuri, ea cere o placă video mult mai puternică.

LCD, IPS, VA și OLED: de unde vine lumina și ce înseamnă asta

Un ecran LCD nu produce lumină. Un strat de LED-uri luminează din spate cristalele lichide, care lasă să treacă mai multă sau mai puțină lumină. IPS și VA sunt două tipuri de panouri LCD, nu tehnologii concurente cu LCD-ul.

Panourile IPS oferă culori stabile și unghiuri largi de vizionare, utile la birou și în cameră cu mai multe locuri. Contrastul lor nativ e modest, așa că negrul tinde spre gri într-o încăpere întunecată. Panourile VA au contrast nativ mai mare și un negru mai adânc, dar pierd culoare și contrast când privești din lateral. Unele modele lasă urme în spatele obiectelor întunecate aflate în mișcare.

Un panou OLED are pixeli care se aprind și se sting individual. Negrul e complet, contrastul e foarte bun, iar răspunsul pixelilor e rapid. Luminozitatea maximă pe imagini mari și luminoase rămâne totuși sub cea a LCD-urilor de top. Imaginile statice afișate ore în șir, cum ar fi un logo sau bara de activități, pot lăsa urme permanente. Producătorii au introdus protecții, iar riscul depinde de felul în care folosești ecranul.

QLED e numele unui LCD cu strat de puncte cuantice, care îmbunătățește culorile, nu al unui OLED. Mini LED desemnează o retroiluminare cu mii de LED-uri mici, grupate în zone care se pot regla separat.

Ce panou alegi pentru film, birou sau jocuri

  • Film în cameră întunecată: OLED sau VA, pentru negru adânc. Un IPS ieftin va părea cenușiu.
  • Birou, text și lucru cu culoarea: IPS, pentru uniformitate și unghiuri. Rezoluția mare contează mai mult decât rata de reîmprospătare.
  • Jocuri: orice panou cu rată mare de reîmprospătare și timp de răspuns bun. OLED-ul răspunde cel mai rapid, VA-ul e cel mai sensibil la dâre.
  • Cameră luminoasă, cu ferestre mari: un LCD cu luminozitate mare, pentru că un OLED va părea mai șters ziua.

Rata de reîmprospătare: 60, 120 sau 240 Hz

Rata de reîmprospătare arată de câte ori pe secundă își schimbă ecranul imaginea. Pentru filme și lucru la birou, rata de reîmprospătare de 60 Hz ajunge. Filmele au 24 de cadre pe secundă, iar 120 Hz se împarte exact la 24, în timp ce 60 Hz nu. Panourile de 60 Hz repetă cadrele inegal, ceea ce produce o sacadare ușoară în panoramări.

La jocuri, 120 Hz sau mai mult aduc o mișcare mai fluidă, dar numai dacă placa video sau consola produc destule cadre. Pentru 4K la 120 Hz cu culoare completă, mai ales cu HDR, ai nevoie în mod normal de un port HDMI 2.1 sau de un DisplayPort adecvat. HDMI 2.0 poate transporta 4K la 120 Hz doar în anumite condiții, de pildă cu culoare comprimată în formatul 4:2:0. Rezultatul depinde de lățimea de bandă a cablului, de adâncimea de culoare și de compresia folosită.

Pe unele televizoare, cifra de „100 Hz” sau „200 Hz” din broșură e o valoare calculată de producător din procesarea imaginii. Nu e frecvența panoului.

Timpul de răspuns de 1 ms apare pe aproape orice monitor de jocuri. Cifra se măsoară în condiții diferite de la un producător la altul și nu permite o comparație între modele. Testele independente, cu imagini în mișcare, ajută mai mult.

HDR: eticheta nu garantează imaginea

HDR extinde diferența dintre cele mai luminoase și cele mai întunecate zone ale imaginii. HDR10 e formatul de bază, cu metadate fixe pentru tot filmul. Dolby Vision și HDR10+ ajustează informațiile cadru cu cadru. HLG apare mai ales la emisiunile TV.

Ce vezi depinde de panou. Luminozitatea se măsoară în niți, adică în candele pe metru pătrat, iar cifra care contează e luminozitatea de vârf pe o zonă mică și luminozitatea susținută pe un ecran întreg. A doua e mult mai mică. Un LCD fără local dimming, adică fără reglarea separată a zonelor de retroiluminare, nu poate afișa un cer luminos lângă un colț întunecat fără să-l spele.

Certificarea DisplayHDR 400 a asociației VESA cere puțin. Treptele 600 și 1000 cer luminozitate de vârf și contrast mai mari și, la monitoarele LCD, impun reglaj local: cel puțin pe un singur rând de zone (1D) la DisplayHDR 600 și pe o grilă de zone (2D) la DisplayHDR 1000. Numărul de zone și comportamentul lor se verifică în teste independente. Un ecran etichetat doar „compatibil HDR” poate accepta semnalul fără să-l afișeze convingător.

Cifrele din broșuri care nu spun nimic despre imagine

  • Contrast dinamic de milioane la unu. Se obține reglând automat luminozitatea și nu se compară cu contrastul nativ.
  • 16,7 milioane de culori. E doar profunzimea de 8 biți și nu spune cât de fidele sunt culorile.
  • Unghi de vizionare de 178 de grade. Cifra apare pe aproape toate panourile, inclusiv pe cele care își schimbă vizibil culoarea din lateral.
  • Rezoluție „upscalată” sau „AI 4K”. Descrie procesarea unei imagini cu rezoluție mai mică, nu panoul.

Acoperirea gamei de culori, de exemplu procentul din sRGB sau din DCI-P3, spune mai mult decât numărul de culori. La fel, valoarea Delta E indică cât de aproape sunt culorile afișate de cele din sursă, iar sub 2 diferența nu se mai observă ușor cu ochiul liber.

Înainte de cumpărare, caută testele independente care măsoară luminozitatea, contrastul și întârzierea la intrare, apoi verifică în magazin ce porturi are aparatul. Un televizor cu panou excelent și un singur port HDMI 2.1 nu poate ține conectate în același timp, la performanță maximă, o consolă și o placă video.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.