Admiterea la liceu schimbă regulile pentru școlile profesionale
După încheierea Evaluării Naționale și publicarea rezultatelor finale, atenția se mută spre admiterea la liceu, iar în multe școli tehnologice apar întrebări legate de viitorul claselor care până acum funcționau ca învățământ profesional. În mai multe localități, desființarea admiterii la profesională pune presiune pe unitățile de învățământ care trebuie să-și completeze planul de școlarizare cu clase de liceu tehnologic.
În locul traseului profesional, elevii vor intra în repartizarea computerizată, iar asta schimbă profilul celor care ajung în aceste școli. Profesorii se tem că noile clase vor fi alcătuite din elevi cu rezultate foarte slabe, inclusiv corigenți sau candidați care nu au susținut Evaluarea Națională în prima etapă.
Întrebarea principală: vor mai putea fi formate clasele?
În școlile care au pregătit ani la rând meseriași după gimnaziu, principala preocupare este dacă vor reuși să formeze clasele aprobate pentru învățământul liceal tehnologic. Situația este cu atât mai delicată cu cât, în trecut, profesionala atrăgea elevi care nu mergeau mai departe spre liceu, iar acum aceștia trebuie integrați într-un traseu educațional care presupune și promovarea Bacalaureatului.
Cadrele didactice spun că provocarea nu este doar completarea locurilor, ci și menținerea unui nivel minim de pregătire pentru elevii care vor ajunge în aceste clase. În lipsa unei selecții prin profesională, școlile riscă să primească elevi cu diferențe mari de nivel și cu șanse reduse de a recupera rapid materia.
Elevi cu medii mici și presiune pe rezultate
Problema este amplificată de faptul că, în etapa de admitere, contează media, opțiunile completate corect și locurile disponibile după repartizare. Pentru elevii cu note mici, șansele de a ajunge la un liceu dorit sunt reduse, iar pentru unele unități de învățământ tehnologic acest lucru poate însemna clase formate din candidați rămași în urmă la învățătură.
În acest context, profesorii se întreabă cum vor putea transforma aceste clase în trasee reale spre absolvire și, mai departe, spre Bacalaureat. Îngrijorarea nu ține doar de numărul de elevi, ci și de capacitatea sistemului de a-i sprijini pe cei care au acumulat deja lacune mari.
Cazul județului Olt arată dimensiunea problemei
Textul de la care pornește această situație oferă exemplul județului Olt, unde în clasa a VIII-a au fost înscriși 2.834 de elevi, iar la Evaluarea Națională au ajuns 2.566. Diferența arată că un număr important de elevi nu a mai intrat în examen, din motive precum repetenția, situația neîncheiată sau plecarea din țară.
Mai mult, dintre cei înscriși s-au pierdut încă 174, ceea ce a plasat județul pe antepenultimul loc la procentul de prezență la examen, după Mehedinți și Sălaj. Într-un astfel de context, trecerea de la profesională la liceu tehnologic devine o provocare administrativă și pedagogică deopotrivă.
O tranziție care schimbă profilul învățământului tehnologic
Schimbarea nu afectează doar cifrele de școlarizare, ci și profilul elevilor care vor intra în aceste clase. Dacă până acum profesionala funcționa ca o soluție pentru cei care nu mergeau mai departe după gimnaziu, noul model îi obligă pe profesori să lucreze cu elevi foarte eterogeni și să încerce să îi aducă la un nivel compatibil cu cerințele liceului.
În lunile următoare, admiterea va arăta dacă școlile tehnologice reușesc să-și completeze clasele și dacă această tranziție poate fi gestionată fără a adânci diferențele deja existente între elevi. Pentru multe unități de învățământ, miza nu este doar organizarea unui nou an școlar, ci și păstrarea unei forme de educație care să rămână funcțională pentru elevii cu rezultate slabe.
