România rămâne în zona roșie a digitalizării tinerilor

România, printre ultimele din UE la competențe digitale

România se află în partea de jos a clasamentului european privind competențe digitale de bază la tineri, potrivit datelor publicate de Eurostat. În rândul persoanelor cu vârste între 16 și 24 de ani, doar 53,28% dintre tinerii din România aveau anul trecut cel puțin abilități digitale elementare.

La nivelul Uniunii Europene, media a fost de 74,6%, ceea ce arată un decalaj important între România și statele cu rezultate bune. În fața României se află țări precum Danemarca, Cehia și Malta, unde peste 91% dintre tineri au cel puțin competențe digitale de bază.

Diferențe mari între statele membre

Datele Eurostat arată că doar două state membre au coborât sub pragul de 60%: Bulgaria, cu 52,81%, și România, cu 53,28%. Aceste valori plasează cele două țări la distanță considerabilă de media europeană și de statele din partea superioară a clasamentului.

În Danemarca, ponderea tinerilor cu abilități digitale de bază a ajuns la 92,1%, urmată de Cehia cu 91,7% și Malta cu 91,5%. Diferența dintre aceste rezultate și cele din România indică un dezechilibru care poate influența accesul la educație, piața muncii și adaptarea la servicii publice digitalizate.

Fetele depășesc băieții la nivel european

La nivelul Uniunii Europene, fetele cu vârste între 16 și 24 de ani au avut, în 2025, o pondere ușor mai mare decât băieții în ceea ce privește competențele digitale de bază: 75,9% față de 73,3%. Diferența se regăsește în 22 de state membre.

Eurostat notează că cele mai mari ecarturi între fete și băieți au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Austria. În România, însă, situația este inversă: băieții au avut o pondere mai mare decât fetele, cu 55,1% față de 51,1%.

Ce arată acest decalaj pentru România

Indicatorul publicat de Eurostat măsoară nivelul minim de pregătire digitală necesar pentru utilizarea instrumentelor online de bază. Într-un context în care școala, administrația și piața muncii folosesc tot mai mult platforme digitale, diferențele de pregătire pot deveni un obstacol real pentru tinerii care intră pe piața muncii.

România rămâne astfel într-o zonă vulnerabilă a digitalizării, mai ales în raport cu statele care au investit constant în educație digitală și în formarea competențelor de bază. Datele Eurostat confirmă că problema nu ține doar de infrastructură, ci și de nivelul de pregătire al noilor generații.

În lipsa unei îmbunătățiri rapide, decalajul poate continua să se adâncească. Pentru tinerii din România, accesul la educație digitală rămâne un element esențial pentru integrarea într-o economie tot mai dependentă de tehnologie.