Istoria la Bac, în centrul dezbaterii despre educație

Critici din mediul universitar

Propunerea ca examenul de Bacalaureat din 2030 să nu mai includă Istoria pentru profilurile filologie și vocațional a stârnit reacții critice din mediul universitar. Facultatea de Istorie a Universității din București a transmis un memoriu oficial către Ministerul Educației și Parlament, prin care își exprimă dezacordul față de noua structură a examenului.

Potrivit documentului citat de News.ro, absolvenții de Filologie ar urma să termine liceul fără o probă scrisă la Istorie, deși disciplina este considerată esențială pentru formarea umanistă. Reprezentanții facultății spun că o astfel de schimbare ar diminua relevanța profilului și ar reduce contactul elevilor cu un domeniu fundamental pentru înțelegerea societății.

Rolul istoriei în formarea elevilor

În argumentația transmisă autorităților, Istoria nu este prezentată ca o materie bazată doar pe memorare, ci ca un instrument pentru dezvoltarea discernământului și a spiritului civic. În opinia semnatarilor, evaluarea națională la această disciplină oferă un reper important pentru înțelegerea proceselor sociale și politice.

Memoriul atrage atenția și asupra contextului actual, marcat de dezinformare, propagandă și discurs extremist. Într-un asemenea cadru, susțin reprezentanții Facultății de Istorie, tinerii au nevoie de o bază solidă de cunoștințe istorice pentru a putea filtra informațiile și pentru a recunoaște mai ușor mecanismele de manipulare.

Contradicții în politicile educaționale

Comunitatea academică vede o contradicție între această propunere și alte decizii recente din educație. În trunchiul comun au fost introduse discipline precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, însă noua formulă a Bacalaureatului ar reduce tocmai ponderea Istoriei ca probă de examen.

În memoriu este invocat și faptul că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, Istoria are un rol important în curriculum și beneficiază, de regulă, de cel puțin două ore pe săptămână în trunchiul comun. Din această perspectivă, semnatarii consideră că România riscă să se îndepărteze de practicile europene în materie de educație umanistă.

Ce urmează pentru Bacalaureatul din 2030

Discuția despre noua structură a examenului apare în contextul reformelor anunțate pentru generația care va intra în clasa a VIII-a în toamna lui 2026. Pentru acești elevi, Bacalaureatul ar urma să fie susținut în 2030, după un parcurs liceal organizat după noile reguli.

Facultatea de Istorie susține că o „Românie Educată” nu poate fi construită prin restrângerea cunoașterii trecutului și prin eliminarea spiritului critic din examenele naționale. Dezbaterea rămâne deschisă, iar miza ei depășește o simplă probă de bacalaureat: este vorba despre locul pe care Istoria îl ocupă în formarea elevilor și în cultura publică.