Educația financiară – o urgență socială ignorată prea mult timp
România contemporană trăiește paradoxul unei societăți tot mai digitalizate, dar extrem de vulnerabile financiar. Deși avem acces la informație, servicii bancare moderne, instrumente de economisire și investiții, mulți români nu știu cum să le folosească responsabil. Lipsa de educație financiară – înțeleasă nu doar ca absență a cunoștințelor, ci și ca incapacitate de a lua decizii informate – devine un risc sistemic. Studiul național realizat de BrandBerry cu sprijinul BCR, lansat în iunie 2025, conturează acest tablou cu o claritate brutală, oferind totodată motive de reflecție și speranță.
România face totuși progrese vizibile. Dacă în 2023, 3 din 4 români se declarau nepregătiți financiar, ediția din 2025 surprinde primele mișcări reale: românii vorbesc mai deschis despre bani, transformă planificarea într-o rutină și caută ghidaj profesionist înainte de decizii importante. Anxietatea financiară începe să cedeze locul dialogului, iar încrederea în sine crește odată cu înțelegerea mecanismelor financiare.
Despre studiu: o radiografie a unei Românii aflate în tranziție financiară
Ajuns la a doua ediție, studiul „Alfabetizarea financiară la adulți în România” a fost realizat de BrandBerry, cu susținerea BCR și coordonarea sociologului Romulus Oprică. Cercetarea s-a concentrat pe populația digitalizată din mediul urban, preponderent din clasa de mijloc activă profesional. Deși nereprezentativ pentru întreaga Românie, acest segment este responsabil pentru 75% din PIB-ul țării și oferă o imagine fidelă a motorului economic național.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.244 de respondenți conectați digital, cu o marjă de eroare de ±2,8%. Datele reflectă comportamentele și percepțiile populației urbane din România în anul 2025.
O primă constatare pozitivă: peste 70% dintre respondenți discută frecvent despre bani în familie – un subiect considerat anterior tabu. Totuși, doar 34% pot menține același stil de viață mai mult de o lună în lipsa unui venit constant. Iar 62,3% nu reușesc să răspundă corect nici măcar la jumătate din întrebările de bază dintr-un test standardizat de educație financiară.
Alfabetizarea financiară: un diagnostic dur, dar necesar
Cifrele arată clar: două treimi dintre respondenți – deși educați și digitalizați – nu pot trece un test de bază inspirat din standardele OECD și PISA. În zonele rurale sau în orașele mici, unde accesul la informație financiară este redus, nivelul real de alfabetizare este, cel mai probabil, și mai scăzut.
Nivelul de alfabetizare financiară este influențat direct de educație, venit, vârstă și mediu de rezidență. Tinerii sub 29 de ani au cele mai slabe rezultate, reflectând lipsa de experiență și carențele sistemului educațional. În același timp, persoanele din localități mici sunt mai expuse riscurilor, având un contact redus cu instrumente și informații financiare. Inegalitatea nu este doar de venit, ci și de „capital financiar cognitiv”.
Educația financiară nu este doar despre bani, ci și despre emoții
Una dintre cele mai valoroase dimensiuni ale studiului este abordarea psihologică integrată, prin contribuția psihoterapeutului Matei Stănculescu. Acesta subliniază legătura profundă dintre bani și emoții: frică, anxietate, rușine sau traume moștenite. Deciziile financiare sunt rareori pur raționale.
Zicale precum „banii sunt ochiul dracului” sau „ban la ban și păduche la păduche” modelează, inconștient, comportamente disfuncționale. Astfel, blocajele emoționale ajung să dicteze relația noastră cu economisirea, investițiile sau independența financiară.
Inițiativele BCR, precum programul național LifeLab sau activitățile din Destiny Park – unde copiii între 3 și 14 ani învață prin joacă despre buget, cheltuieli și valoarea muncii – arată că alfabetizarea financiară trebuie să înceapă din copilărie. Acolo se formează nu doar obiceiuri sănătoase, ci și încrederea în sine, fundamentul unui adult responsabil financiar.
Copiii de azi – adulții de mâine: cum formăm obiceiuri sănătoase?
Studiul acordă o atenție specială tinerilor. Peste 250.000 de copii au participat deja la proiectele Școala de Bani, iar adolescenții manifestă interes tot mai mare pentru antreprenoriat, planificare financiară și dezvoltare personală.
