Guvernul Niculescu a aprobat vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din 2026, prin care adaugă bani pentru medicamente și servicii medicale, pensii, servicii sociale și bugetele locale, menținând ținta de deficit cash de 6,2% din PIB, potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor. Deficitul nominal crește totuși cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că rectificarea este vitală pentru accesul României pe piețele internaționale și a avertizat că țara rămâne într-un echilibru foarte fragil. Prima rectificare a stârnit și un schimb de replici între PSD și PNL despre felul în care a fost condus bugetul în primele luni ale anului.
Cum se împart banii
Principalele alocări sunt următoarele, potrivit Ministerului Finanțelor:
- sănătate: 7,12 miliarde de lei, adică 3,22 miliarde în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate și aproximativ 3,9 miliarde deja prevăzute în buget, dar reținute la începutul anului și acum puse la dispoziție;
- pensii: 3,47 miliarde de lei în plus la transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugete locale: 2,81 miliarde de lei în plus, dintre care 2 miliarde pentru stingerea plăților restante;
- investiții: aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 8% din PIB, cu circa 4 miliarde peste nivelul din legea bugetului.
Din cele 3,22 miliarde pentru sănătate, 3,20 miliarde sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale și decontării serviciilor spitalicești. Ministerul Sănătății primește suplimentar 774 de milioane de lei, pentru salariile personalului din ambulanțele județene, funcționarea unităților de primiri urgențe și programe naționale. După diminuarea cu 700 de milioane a unor proiecte cu fonduri externe, creșterea netă a bugetului său este de aproximativ 72 de milioane de lei.
De unde vin și unde se taie
Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,5 miliarde. Ministerul anunță majorări la TVA, de 7,18 miliarde de lei, la impozitul pe venit, de 2,03 miliarde, la impozitul pe profit, de 1,19 miliarde, la impozitul pe dividende, de 0,95 miliarde, și la impozitele specifice sectorului bancar și energetic, de 1,71 miliarde.
Scăderile sunt la accize, de 3,68 miliarde de lei, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, la veniturile nefiscale, de 1,87 miliarde, la taxele din jocurile de noroc, de 0,75 miliarde, și la rambursările de la Uniunea Europeană, de 5,91 miliarde. Despre cele 0,75 miliarde de la jocurile de noroc, Semnal a scris în articolul Jocurile de noroc: buget cu 750 de milioane de lei în minus.
Pe partea de cheltuieli, dobânzile aferente datoriei publice sunt suplimentate cu 3,5 miliarde de lei. Sunt reduse sumele estimate că nu vor fi folosite în acest an: 6,71 miliarde pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă la bugetul de stat, dintre care 4,99 miliarde din rezerva Ministerului Finanțelor, și 1,14 miliarde la subvenții. Ministerul menționează și reținerea de 10% din creditele aprobate, cu diminuări de peste 3 miliarde, cele mai mari la Finanțe, Dezvoltare, Transporturi, Agricultură și Energie.
Deficitul și ce spune ministerul
După nouă luni, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025, arată raportul pe care se bazează rectificarea. Deficitul nominal ajunge, după modificări, la aproximativ 6,2% din PIB, la un PIB nominal estimat la 2.086,3 miliarde de lei. Semnal a scris despre cifra de după nouă luni în articolul Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB după nouă luni.
Ministerul Finanțelor subliniază că respectarea traiectoriei de consolidare fiscală este esențială pentru agențiile de rating și pentru accesul la finanțare, iar o abatere ar crește riscul de retrogradare și costurile de împrumut. Nazare a mai spus că România are de atras aproximativ 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni, potrivit Digi24, și că bugetul pe 2027 va fi greu de construit, pentru că țara pierde finanțări din PNRR echivalente cu 1,5% din PIB și trebuie să includă cheltuieli de apărare.
Consiliul Fiscal a transmis că există premise ca ținta de deficit să fie atinsă, dar a semnalat riscuri legate de absorbția fondurilor europene și de rambursarea sumelor prevăzute în buget.
Replicile dintre PSD și PNL
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus vineri că un deficit cash mai mic nu înseamnă automat mai puține datorii ale statului, pentru că unele obligații pot fi doar amânate. A cerut o nouă rectificare, care ar putea fi organizată la jumătatea lunii noiembrie, și l-a criticat pe fostul premier Ilie Bolojan, spunând că facturile neplătite nu înseamnă economii.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a răspuns pe Facebook că Guvernul actual confirmă el însuși deficitul de 3,81% din PIB la nouă luni și că rectificarea păstrează ținta de 6,2% stabilită de Guvernul Bolojan, ceea ce, în opinia sa, contrazice acuzațiile PSD privind o moștenire grea. Înainte de adoptare, PSD cerea ca rectificarea să se bazeze pe date complete despre facturile neplătite, potrivit presei.
Ce urmează
Ordonanța intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar de la aceeași dată se repartizează sumele reținute. Mecanismul pentru stingerea restanțelor locale vizează obligațiile înregistrate la 30 septembrie 2026. Cererile se depun până pe 25 noiembrie, iar sumele neutilizate până pe 21 decembrie se retrag. Normele de aplicare urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor în 15 zile.
Informațiile din acest articol provin din comunicatul Ministerului Finanțelor, așa cum a fost preluat de Agerpres, din relatările Digi24, Adevărul și Realitatea.net și din declarațiile oficialilor PSD și PNL.
