Economie

Jocurile de noroc: buget cu 750 de milioane de lei în minus

Rectificarea bugetară estimează încasări cu 750 de milioane de lei sub plan din taxele pe jocurile de noroc, pe fondul blocajului autorizărilor locale.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Aparate de joc luminate într-o sală, cu scaune goale în față, imagine ilustrativă (Foto: Darya Sannikova / Pexels)
Aparate de joc luminate într-o sală, cu scaune goale în față, imagine ilustrativă (Foto: Darya Sannikova / Pexels)

Statul estimează că va încasa cu 750 de milioane de lei mai puțin decât a programat din taxele pe jocurile de noroc, arată proiectul primei rectificări bugetare din 2026, publicat joi, 29 octombrie, de Ministerul Finanțelor. Diferența apare pe fondul blocajului de autorizări din industrie, dar ministerul nu spune cât din minus vine din acest blocaj.

Ce arată proiectul de rectificare

Documentele care însoțesc proiectul indică o abatere negativă de 0,75 miliarde de lei față de estimările folosite la construcția bugetului. Cifra este o estimare, calculată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni ale anului, nu un total încheiat.

Taxele din jocurile de noroc sunt doar una dintre categoriile cu venituri sub program. Potrivit datelor preluate de Digi24 și Gândul, accizele sunt estimate cu 3,68 miliarde de lei mai jos, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină. Veniturile nefiscale scad cu 1,87 miliarde de lei, iar sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plățile deja făcute sunt cu 4,58 miliarde de lei sub nivelul programat.

Minusurile sunt acoperite în parte de încasări peste așteptări la TVA, la impozitul pe venit și la impozitul pe profit. Proiectul majorează deficitul nominal cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, dar menține ținta de 6,2% din PIB.

Ca ordin de mărime, minusul de la jocurile de noroc reprezintă aproximativ o cincime din cel de la accize și mai puțin de o cincime din cel de la fondurile europene. Nu este, așadar, cel mai mare dintre minusurile din proiect.

De unde vine blocajul din industrie

Problemele au început după adoptarea OUG nr. 7/2026, care a dat primăriilor dreptul de a autoriza, de a restricționa sau de a interzice sălile de jocuri pe teritoriul localităților. Pe lângă autorizațiile naționale, operatorii au nevoie acum și de acordul administrației locale.

Aplicarea noilor reguli a fost îngreunată de faptul că numeroase primării nu au adoptat regulamentele necesare. Actul normativ nu a prevăzut dispoziții tranzitorii, iar operatorii nu au putut obține autorizații noi. Industria reclamă situația de mai multe luni.

Datele Profit.ro arată dimensiunea blocajului. La momentul analizei, doar 90 din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărârile necesare. Dintre ele, 35 au decis interzicerea activităților de jocuri de noroc, iar 55 le-au permis. Semnal a relatat despre decizii locale de acest tip, de exemplu la Chiajna și în județul Iași.

Efectul se vede și în sumele datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine. Acestea au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026. Diferența, de 185 de milioane de lei, înseamnă o scădere de aproximativ 38%.

Legătura dintre cele două cifre trebuie citită cu prudență. Scăderea sumelor pentru autorizări sugerează că numărul de aparate funcționale s-a redus, iar mai puține aparate înseamnă, în principiu, mai puține taxe de încasat. Ministerul Finanțelor nu a publicat însă o defalcare care să separe efectul autorizărilor de alte influențe asupra încasărilor din jocurile de noroc.

Câte aparate au rămas autorizate

O analiză a think tank-ului economic Frames, publicată în septembrie, descria o contracție puternică a pieței după OUG nr. 7/2026. La 1 septembrie 2026, în țară mai erau 19.723 de aparate de joc autorizate, față de 35.533 în martie. Scăderea este de 45%, iar nivelul este cu peste 70% sub cel din 2023.

Frames estima atunci că numărul va coborî la 14.682 la 1 octombrie, la 9.786 la 1 decembrie și la 7.201 la 1 ianuarie 2027. Acestea sunt proiecții, nu cifre confirmate de autorități.

Aceeași analiză arată că numărul angajaților din sector a scăzut de la 26.441-28.049 la începutul anului la 19.636 la 1 iulie. Potrivit estimărilor, între 10.000 și 15.000 de persoane și-ar fi pierdut locurile de muncă în primele șase luni. Pentru începutul lui 2027, Frames calcula pierderi de peste un miliard de euro pe an pentru economie, dintre care 530-550 de milioane de euro la bugetul public.

Ce urmează și ce rămâne neclar

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a propus măsuri tranzitorii pentru a depăși blocajul, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro. Aplicarea lor cere însă intervenții legislative la nivel central, deci nu depinde doar de instituția de reglementare.

Datele Ministerului Finanțelor confirmă existența diferenței față de veniturile programate. Ele nu stabilesc însă în ce măsură minusul vine din blocajul autorizărilor și în ce măsură din alți factori. Până la o clarificare, discuția rămâne între două poziții. Industria cere proceduri clare și mecanisme tranzitorii pentru operatorii care îndeplinesc condițiile legale. Autoritățile locale și susținătorii restricțiilor invocă protejarea comunităților de efectele sociale ale jocurilor de noroc, un obiectiv pe care îl evaluează separat de veniturile fiscale.

Despre lipsa de claritate a noilor reguli, Semnal a scris și în articolul Guvernul tace despre noile reguli din jocurile de noroc. Proiectul rectificării a intrat vineri, 30 octombrie, în discuția Guvernului, potrivit Digi24, iar cifrele pot fi modificate pe parcurs.

Informațiile din acest articol provin din proiectul rectificării bugetare publicat de Ministerul Finanțelor, așa cum a fost prezentat de Digi24, News.ro și Gândul, din datele Profit.ro și din analiza Frames.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.